Libertatea cu mască

Libertatea, de oricare ar fi ea, face parte din democrație. Doar că noi nu am fost obișnuiți cu așa ceva, timp de o jumătate de secol auzind doar de ea, din diferite surse. În momentul când ne-a fost permisă, am început să o interpretăm fiecare după cum îl ducea mintea. Însă mintea poporului nostru, trebuie să recunoaștem, că lasă de multe ori de dorit. Astfel, cum simte vreunul că-i călcat pe vreo bătătură, începe să țipe că-i este furată libertatea, că e lipsit de drepturile democratice. Purtarea măștii devine pentru el o intenție a autorităților de a-i pune botniță; interzicerea petrecerilor în grup, a pelerinajelor întinse, o dovadă de îngrădire a democrației de către autorități. Iar atunci se înfoaie cocoșul din el și exprimarea prin rebeliune devine o șansă de a-și arăta mușchii și de a fi băgat astfel în seamă. Știe el mai bine ce se întâmplă, că nu prost!

Am văzut bătrân sexagenar, cu un singur plămân, care purta mască de câte ori ieșea din casă. I-am spus că ar putea obține dovadă de la medic, prin care să fie scutit de acest inconvenient. S-a uitat la mine cu mirare și mi-a răspuns: ”Nu văd niciun neajuns în purtarea măștii, dar mă întristează când observ oameni sănătoși care nu o fac”. Mi-a mai spus că nu respiră mai greu cu ea și se miră cum, mai ales cei tineri, se plâng că-i deranjează. Trebuie să fie e o reacție psihică, de respingere a ceea ce ți se impune din afară și nu din proprie convingere. A purta mască doar de frica amenzii, e o lipsă de înțelegere a situației, un efect a propagandei conspiraționiste care i-a afectat pe cei mai ușor de manipulat.

Și nu e vorba numai de mască, ci și de întruniri fără respectarea regulilor de protecție, fie ele religioase sau laice. S-a văzut clar că Dumnezeu nu te apără dacă nu o faci tu însuți. De unde și cugetarea: ”Oricâtă credință ai avea în Dumnezeu, e bine să te asiguri când traversezi drumul”. S-au îmbolnăvit și au murit mulți preoți și călugări, unii dintre ei crezând că ei vor fi feriți de Cel de Sus. Alții au luat virusul și dacă s-au protejat, însă nu i-a ajutat deloc mulțimea neglijentă care se îmbulzea în jurul lor. Se poate spune că acei enoriași și-au băgat în groapă prelații, din nesocotință. Cu atât mai mare îmi e mirarea când îl văd pe veșnicul răzvrătit împotriva regulilor IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, care se afirmă iar prin declarații belicoase de incitare împotriva legilor și a combaterii bolii. Legi de care a scăpat prin intermediul funcției din cadrul Bisericii, altfel ajungea și el în ”Beciul Domnesc”, lângă fostul primar Mazăre.

Mulți ”viteji” s-au exprimat în lunile de pandemie, și nu numai în țara noastră. O parte dintre ei au ajuns în spitalele Covid, unii în secțiile ATI, iar alții chiar au decedat. Doar când au simțit cât de chinuitoare pot fi suferințele provocate de acest coronavirus, și-au recunoscut prostia de a-l ignora, atunci când se bucurau de sănătate. Dar Covid-19 nu iartă și nu ține cont de părerile de rău sau rugăciuni. El circulă printre noi și profită de fiecare iresponsabil, pentru a se înmulți și a se întări. Și are noroc că ignoranți se găsesc cu duiumul, îmbolnăvindu-le prietenii și rudele, care au încredere în cei apropiați.

Rafila: ”Masca nu este recomandat să fie folosită pe stradă”