Nu numai pentru ingineri

La examenul final de la Facultatea de Chimie a Universităţii Maynouth (Irlanda), studenţilor li s-a pus o întrebare suplimentară, la care un student a dat un răspuns atât de neaşteptat, încât profesorul l-a popularizat pe internet, notându-l cu calificativ maxim. Întrebarea a fost următoarea: “Oare Iadul este exoterm (adică degajă căldură) sau este endoterm (adică absoarbe căldură)?”

Cum era de aşteptat, cei mai mulţi şi-au fundamentat răspunsul pe Legea lui Boyle, conform căreia gazele se răcesc la dilataţie şi se încălzesc la compresie. Singurul răspuns notat cu “excepţional” a fost cel de mai jos:

Mai întâi trebuie să examinăm dacă masa Iadului se schimbă sau nu în timp. Pentru aceasta trebuie să ştim numărul sufletelor care se mută în Iad şi a celor care pleacă de acolo. Consider cert faptul că cine ajunge în Iad nu mai poate pleca de acolo niciodată. Pentru a stabili numărul celor care ajung în Iad, trebuie avut în vedere că există mai multe religii, fiecare susţinând că cei care nu sunt adepţii ei ajung în Iad. Rezultă de aici că toţi oamenii ajung în Iad, iar creşterea continuă a populaţiei lumii ne duce la concluzia că numărul sufletelor care ajung acolo creşte exponenţial.

În consecinţă, trebuie să examinăm volumul Iadului. Conform Legii lui Boyle, pentru ca temperatura şi presiunea din Iad să rămână constante, volumul Iadului trebuie să crească proporţional cu numărul celor ajunşi la acea destinaţie. Există două posibilităţi:

1. Dacă Iadul se dilată într-un ritm mai redus decât cel în care sosesc sufletele, temperatura şi presiunea cresc până la un nivel care provoacă explozia Iadului.

2. Dacă Iadul se dilată într-un ritm mai mare decât cel în care sosesc sufletele, temperatura şi presiunea scad până la un nivel în care Iadul îngheaţă complet.

Care este soluţia corectă?

Luând în consideraţie prognoza colegei mele de an, Sandra, conform căreia, citez,  “mai degrabă îngheaţă Iadul decât să mă culc cu tine”, nu poate fi valabilă decât a doua posibilitate, de vreme ce, nu mai departe decât aseară, Sandra s-a culcat totuşi cu mine. În consecinţă, convingerea mea este că Iadul este endoterm şi, mai mult decât atât, deja a şi îngheţat, deci nu mai poate primi alte suflete, deoarece focul a dispărut întru totul de acolo. Rezultă şi faptul că nu mai putem ajunge decât în Rai, ceea ce, pe de o parte, dovedeşte existenţa lui Dumnezeu şi, pe de altă parte, explică şi de ce aseară Sandra striga încontinuu: “Dumnezeule!, Dumnezeule!” (Oooh my God!).