Ecouri din ”Graiul Maramureșului”

 

Dă valoare timpului tău! | DĂ VALOARE TIMPULUI TĂU!

”Autorul Petru Racolța a publicat deja câteva cărți în palmaresul său, fiind un nume în literatura noastră. A început să scrie încă din 2011, când și-a deschis primul blog. Prima carte a fost pentru copii: „Revolta din ogradă”, publicată în 2014. Au urmat „Povestirile unui maramureșean” vol. I și II la Editura Eurotip, Baia Mare, 2016; apoi „Planeta Paradis”, publicată în 2016, primul său roman de ficțiune. În paralel, a publicat constant pe blogul dumnealui cât și în ziarul Graiul Maramureșului, epigrame, cugetări, articole, poezii…

…Călătoria mea literară a pornit cu cartea „Versuri pentru suflet și cuget”, o împletitură de poezii consistente ce încheagă viața și amărăciunea așa cum e; aici veți găsi versuri ce ajung atât la coardele sensibile cât și atrag atenția la anumite aspecte dezinvolte de o naturalețe aparte, dar și la morale ce-și ating scopul, piese încântătoare pentru a atrage interesul cititorului.(Cristina Apostol, membru al Uniunii Scriitorilor din România)

ETERNA FRUMUSEȚE

Frumusețea încolțește într-un fir de iarbă
Și se completează  printr-o pădure sacrosantă,
Frumusețea izvorăște din scurgerea unui pârâu
Și se împlinește ajungând în oceanul temperamental,
Frumusețea începe cu o pată de culoare
Care se multiplică într-un curcubeu călător,
Frumusețea răsare dintr-un cuvânt de iubire
Și poate culmina cu o dragoste nepieritoare.
Frumusețea a existat dintotdeauna
Și nu va dispărea niciodată,
Ea și-a dat mâna cu Timpul,
A molipsit tot Universul,
Asigurându-și Eternitatea.

NORII MEI

Norii mei sunt luminoși și poznași,
Mă cuceresc cu diferite forme dragi,
Uneori se transformă în oi și capre,
Iar eu devin un păstor de ocazie
Care le mână în staulul dinspre asfințit.

Norii mei iau uneori chipuri de oameni,
Unii cunoscuți, alții ca picați din cer,
Încerc să le înțeleg discuțiile șoptite,
Să aud secrete doar de ei știute,
Despre vremea și vremurile ce vor veni.

Norii mei se întunecă arareori
Și se transformă într-un stol de dragoni
Care scuipă foc și scot răgete explozive,
Atunci eu trebuie să-i liniștesc
Cu povești în care ei stăpâneau văzduhul.

Norii mei sunt cei mai frumoși,
Chiar dacă vin pe neașteptate
Și se transformă în fantezii debordante,
Lasă în urma lor un cer senin,
După cum mi-s gândurile.

DISECĂ-MI INIMA…

Dacă aș putea să descriu iubirea pe care ți-o port,
Ar însemna că nu e suficient de mare,
Dacă aș putea să-ți redau frumusețea prin cuvinte,
Ar însemna că nu e divină,
Dacă aș putea să te asigur de credința mea eternă,
Mi-aș da viața fără șovăire
Și ți-aș lăsa moștenire inima
Pe care să o diseci cu un bisturiu;
Acolo, în partea ei cea mai fierbinte,
Ai găsi dovada dragostei indescriptibile,
În forma unui univers cu chipul tău.
Dacă voi ajunge la acest sacrificiu,
Strecoară-l în palmă și dă-i binecuvântarea ta,
Înainte să facă implozie.”

(”Graiul Maramureșului” din 28 martie 2020)

ETERNA FRUMUSEȚE (parodie de Lucian PERȚA)

Când am început să scriu despre frumusețe,
Prin 2014, pentru copii și nu numai,
Am stârnit o revoltă printre simandicoase fețe,
Dar, cum zicea doamna Apostol, nu-i bai.
Frumusețea-i eternă, invidiile-s trecătoare,
Cititorii mei au ochiul format,
Ei disting sacrosanta culoare
În versurile pe care le-am publicat
Pentru suflet și cuget, ea e prezentă
În toate cuvintele, nici nu se miră
Și mai ales, la o privire atentă,
În parodiile ce le inspiră!”

(”Graiul Maramureșului” din 31 martie 2020)

Mulțumesc redacției, doamnei Camelia TOCACI și domnului Lucian PERȚA.

Pe urmele tatălui (6)

Doctorul Piron avea o înălțime de vreo doi metri, de la care te pironea prin ochelarii săi ca două lupe. Infimă se simți și Delia, la fel ca alți oameni vii pe care-i examina dintr-o privire apăsătoare acest ”artist al trupurilor umane”, cum îi plăcea să se autointituleze. Ochii măriți de dioptrii fără număr, barba scurtă și sculptată într-un mod original, precum și țeasta lucioasă, de ziceai că te poți oglindi în ea, îi făcea pe mulți să se simtă ca hipnotizați în fața lui. Iar dacă la acest aspect se adăuga și profesia atât de macabră, era clar că nu se găsea cineva să-i înfrunte căutătura și afirmațiile.

– Ai întârziat!, constată cu răceală deșiratul.

La drept vorbind, tânăra agentă amânase intenționat această întâlnire, în speranța că autopsia va fi spre finalizare pe când va ajunge.

– Mic mi-a zis să nu încep fără tine, deci n-aveai șanse să scapi, își auzi ea speranța spulberată. Ia un halat din dulapul acela și hai să trecem la treabă.

”Să trecem la treabă” însemna că și ea trebuia să pună mâna pe ceva?! Coșmarul se anunța mai urât decât și-l închipuise și, instinctiv, a dus mâna la buzunarul cu lămâia. Avea nevoie de un miros plăcut în memoria olfactivă și unul în cea gustativă, ca o asigurare în fața ororilor care urmau să o invadeze.

– Nu face prostia să guști sau să miroși altceva înainte, i-a retezat-o din nou doctorul. Ai acolo o mască chirurgicală, ceea ce e suficient dacă nu vrei să-ți faci mai mult rău. Se vede că ești la prima experiență de genul ăsta, iar mie nici nu-mi place să lucrez cu oameni vii prin preajmă. Întotdeauna aveți observații de făcut, dar mai cu seamă ceva de ascuns. Morții, în schimb, îmi oferă răspunsuri sincere la toate întrebările puse și nepuse, împărtășindu-mi viața pe care au dus-o și gândurile pe care le-au avut până în ultima clipă. Hai să vedem ce poveste are de spus această fată tânără și frumoasă.

Era la morga si se pregatea sa inceapa o autopsie, dar cand a ridicat

Delia se echipă cu o oarecare lehamite și se apropie ca teleghidată de masa cu trupul acoperit de cearceaful alb, dat imediat la o parte de doctorul Piron. Într-adevăr, copila era frumoasă ca un înger adormit, iar asta o intrigă puțin pe tânără. Toate cele trei fete, din cazurile pe care le avea, arătau ca niște prințese din povești sau ca viitoare Miss ale frumuseții, de parcă au fost alese special. E drept că pe una o văzuse numai în fotografia din dosar, dar și atât era suficient pentru a-i arăta splendoarea. Gândurile i-au fost întrerupte de Piron, care-i cerea un bisturiu din trusa pusă înadins lângă ea. I-a dat unul la întâmplare și s-a bucurat că a fost cel potrivit.

– Cum și-a luat viața?, întrebă ea cu strângere de inimă.

– Se spune că a înghițit foarte multe pastile de diazepam, dar o să vedem concret care-i adevărul, o asigură doctorul în timp ce făcea o tăietură lungă de-a lungul abdomenului. Poate că ar fi scăpat, dar a fost descoperită prea târziu.

Începea perioada de groază pentru Delia, când mirosul de intestine îi pătrundea prin mască, iar privirea i se chinuia să rămână asupra unui corp omenesc tot mai măcelărit. Parcă ar asista la o crimă, ea fiind complicele unui Jack Spintecătorul fără pic de scrupule. Își făcea curaj doar privindu-i calmul cu care tăia bucăți din trup și apoi le examina de parcă ar fi fost diamante descoperite în vreo mină.

– Fătuca asta era vegetariană de la o vârstă atât de fragedă, constată expertul ca un fapt divers. Probabil pentru siluetă, cum fac multe altele. Păcat că sarcina a făcut-o să renunțe la viață. De fapt la două vieți, pentru că deja era în luna a patra, după cum se poate deduce.

– Am putea să vedem dacă era… virgină?, se interesă tânăra agentă.

–  Hai că-i bună, dar nu ești prima care-mi spune gluma asta. Nu-s ginecolog, dar pot să aflu orice, așa cum ți-am spus, răspunse sigur pe el doctorul.

După câteva minute de cercetare, concluzia a venit fără dubiu, dar cu uimire din partea lui Piron:

– Pe toți dracii! Fata asta n-a fost penetrată niciodată… și totuși…

– Exact!, veni Delia să-i confirme mirarea. Pe unde credeți că a ajuns sperma la ovul?

Doctorul privea îngândurat la ce a mai rămas din cadavru, examinând îndeaproape zona genitală și urcând cu atenție în susul pelvisului. Privirea i se opri când ajunse în apropierea buricului, chiar înainte de tăietura făcută la început. Tânăra și-a dat seama că-i intrigat de ceva, de aceea îl întrebă:

– E ceva acolo, doctore?

– Adă-mi lupa de de pe măsuța cealaltă, îi răspunse acesta ca o promisiune.

Delia s-a grăbit să-i satisfacă cererea, după care așteptă cu mare interes și repetând întrebarea:

– Se vede ceva, doctore?

Deșiratul o chemă să se uite îndeaproape și îi explică ce îl nedumerea:

– Nu știu cât e de relevant, dar parcă văd o infimă nepotrivire între porii din zona aceasta. Uită-te la acela fără păr și spune-mi dacă nu seamănă cu o înțepătură minusculă.

Tânără a cercetat cu mare atenție locul indicat, după care a exclamat cu o voce victorioasă:

– Cred că am rezolvat misterul, doctore!

Cu și fără mască

BANCURILE SĂPTĂMÂNII

* Ion cu Mărin la furat de porumb, noaptea.
Cu sacii pe spinare, se gândesc ei să-i împartă în cimitir, că nu-i vede nimeni. Doar că la intrare le cad câteva drugi de porumb:
– Lasă, bă, că-i luăm după aia!
Și-ncep să-i împartă. Târcovnicul trecea pe-acolo și-aude:
– Ia tu unu’, iau eu unu’, ia tu unu’, iau eu unu’…
Speriat, fuge la popă:
– Părinte, hai repede că moartea și cu dracu’ împart morții în cimitir!
Ia popa crucea, agheasma, cartea și pleacă cu țârcovnicu la cimitir, unde se ascund după poartă și ascultă amândoi:
– Ia tu unu’, iau eu unu’, ia tu unu’, iau eu unu’…
La un moment dat, ăștia termină împărțeala și zice Ion:
– Bă, hai să-i luăm și pe ăia de la poartă!

* Polițistul: – Doamnă, aveți idee de ce v-am oprit?
– Sunt la fel de confuză ca dumneavoastră!

* Ea, melancolică: – A venit căldura…
El, panicat: – Cât?!

* Bine că nu se transmite virusul ăsta prin telefon! O beleam cu toți!

* Cred că e prima dată în istorie când originalul vine din China și replica din Milano!

* Acu-i acu! 300 de moldoveni cu buletinul pe aceeași adresă trebuie izolați la domiciliu.

* I-ați invidiat pe arabi. Imaginați-vă ce e în sufletul lor, izolați în casă cu 14 neveste. Voi abia stați cu una.

* – Mami, cum te-ai cunoscut cu tati?
– Pe internet, în martie 2020. el avea făină, fasole și hârtie igienică, iar eu aveam drojdie și ulei.

* Niciodată nu m-am gândit că și moartea va fi… Made în China.

* Mesaj pentru China: data viitoare când mai faceți o epidemie, faceți una cu diaree dacă vreți să stea lumea în casă!

* Izolarea asta mi-a schimbat viața. Acum, abia aștept să duc gunoiul!

* Știe cineva mai exact cât trebuie păstrată această ”distanțare socială?”
Nevastă-mea tot încearcă să intre în casă.

* – Pentru ce luați atâta făină, doamnă?
– Pentru Covrigi-19, a zis la televizor.

COVRIGI DE CASA CROCANTI

* Îmi aduc aminte cu nostalgie cum la ora asta ne înjuram și ne înghesuiam în trafic…
Ce vremuri, dom’le!

* Menajera mea lucrează de acasă. Mă sună ce și cum să fac…

* Primul semn de coronavirus care apare înainte de febră sau tuse, e că te mănâncă-n cur să ieși afară din casă.

* Știți…, era vorba aia dinainte: ”Dacă ești prost, stai acasă!”
Acum stăm toți acasă! 🙂

* – Dom’ șef, în perioada asta le mai punem fiola la șoferi?
– Nu, măi deșteptule, n-ai auzit că DSP recomandă alcoolul ca dezinfectant?

* În România toată lumea iese pe-afară ca să se uite dacă toată lumea stă în casă.

* Anul trecut: ”Ieșiți din casă, dacă vă pasă!”
Acum: ”Stați în casă, dacă vă pasă!”
Stau ca prostu’ pe prag și nu știu încotro s-o apuc!

* Ziua a 4-a de carantină: nevasta mea mi-a zis să ies afară că plătește ea amenda.

* O femeie se face frumoasă în două cazuri:
La început, să o ia prostul de nevastă, și la sfârșit, să vadă prostul ce a pierdut.

* Haideți să spunem o rugăciune în numele bărbaților ai căror neveste abia acum învață să gătească…

* Fuego și hit-ul verii: Dezinfectează mamă clanța!

* Patronul m-a obligat să lucrez de-acasă. Sunt barmaniță, iar acum am casa plină de bețivi!

* Un grup de turiști maghiari, într-o excursie în România, prin munții Carpați.
La un moment dat, se aude un urlet înfricoșător: UUUUUUU-UUUUUUUUUUUU-UUUUUUUUUUUUUUUUUU…
Speriați și curioși, își întreabă ghidul despre ce este vorba. Acesta le spune glumind:
– La noi, în România, există un rup de femei foarte frumoase, care în momentul în care le vine timpul de împerechere, se adună într-o ”peșteră” și își înalță strigătul hormonal în așteptarea masculilor.
Peste 2 zile, cel mai titrat ziar din Ungaria scria cu litere de-o șchioapă: ”25 bărbați unguri au murit călcați de tren într-un tunel din România. Toți erau dezbrăcați”.

Cu ochii închiși

 

Imagini pentru imagini cu cununi de flori

Am închis ochii și am văzut livada înverzită,
Florile câmpiei unduindu-se într-un vals asiduu,
Pădurea fremătând de dorul pașilor
Și pe tine împodobită cu Cununa Pământului.

Am deschis ochii și am zărit natura zgribulită,
Pomii suferind de înșelătoria primăverii,
Florile care nu au curajul să se deschidă,
Pădurea cuprinsă de coșmaruri febrile,
Iar pe tine la masa din bucătărie,
Ciopârțind ceapa și lăcrimând inestetic.

Prea ternă-i viața cu ochii deschiși,
Mai bine să ne retragem după pleoape,
Închide și tu ochii, draga mea,
Privește-mă doar cu inima.

Pe urmele tatălui (5)

Nici prin gând nu i-ar fi trecut tinerei agente că va fi necesar să asiste la o autopsie chiar din prima zi de investigații. Desigur că nu a exclus această experiență dezgustătoare, care se putea ivi într-o anumită fază a unui caz important de crimă, dar nicidecum după sinuciderea prostească a unei tinere rămase inexplicabil însărcinată. În timp ce Tivi conducea Loganul poliției spre adresa centrului IML, mintea Deliei era complet răvășită de imagini horror, pe care și le proiecta în avans. Autopsiile pe manechine din Universitate, la care asistase de două ori, nici nu se comparau cu măcelărirea unui corp real, cu un miros pe care-l bănuia insuportabil. De aceea lăsase grija volanului în seama colegului său, căruia îi sugeră să oprească în apropierea unui magazin:

– Așteaptă-mă câteva clipe, mă duc să-mi iau o lămâie mare. Bănuiesc că o să am nevoie de parfumul și gustul ei.

Într-adevăr, nu zăbovi mult, însă la ieșire simți o durere scurtă și ascuțită în zona buricului. Probabil că și trupul se răzvrătea în avans, numai la gândurile sumbre care o încercau fără voie. Trebuia să-și găsească o altă preocupare, altfel risca să i se facă rău înainte de a ajunge în fața doctorului Piron. De aceea s-a bucurat când, după ce au pornit din nou, partenerul ei a întrebat-o:

– Poți să-mi spui și mie ce ai discutat cu verișoara mea, Comoara?

– Firește, doar trebuie să ne împărtășim tot ce-i legat de caz, răspunse ea cu un ton sfătos. Mai important este ce nu a spus, iar eu am ghicit din ezitările ei. Nu cred că a fost virgină, așa cum pretinde. Trăim niște vremuri în care se spune că fete mari găsești doar la grădiniță, iar eu socotesc că această zicală are un sâmbure de adevăr. Pe de altă parte, ne trezim cu trei dosare în care sunt implicate tot atâtea fete neprihănite, deși au 16, 17 și 19 ani. Cum să nu mă mir, mai ales în cazul de la care venim, știind că fetele din etnia voastră se mărită și fac sex de pe la 12 ani?!

– Ți-am spus că nașul meu s-a emancipat, și nu numai în ce privește averea, îi replică afectat Tivi. E drept că la cultură mai lasă de dorit, la fel și în unele năravuri greu de eliminat. Dar face tot posibilul ca fata și băiatul lui să aibă o educație corespunzătoare cu societatea în care trăim. Nu știu ce semne ai văzut tu la Comoara, însă eu cred în cinstea ei, nu pentru că mi-e rudă, ci pentru că o cunosc de când era în scutece.

Delia dădea neîncrezătoare din cap, de parcă ar fi vrut să-l irite și mai tare pe tânăr:

– Dacă nașul tău voia să se desprindă de năravurile trecutului, trebuia să înceapă de la numele fetei. Cine-și mai botează fata cu numele Comoara? Cum o strigă colegii și prieteni, prescurtat în două silabe, așa cum se obișnuiește? Moara…, Como sau Coma? Te pomenești că pe fratele ei îl cheamă Televizor!

Chipul lui Lingurar se întunecă și mai tare, cât avea el tenul de închis. Se strădui, totuși, să vină cu o replică politicoasă:

– Cora…, așa îi spun prietenele. Prima și ultima silabă din numele complet. Iar pe fratele ei l-au botezat Mihai, pur și simplu. În schimb, de unde crezi că-mi vine mie porecla de Tivi?

Tânăra îl privi stupefiată și încurcată totodată, îngăimând abia auzit:

– Să nu-mi spui că…

– Ba da, îți spun, că tot ai fi aflat în cele din urmă, rosti hotărât colegul. Mama mea era și mai este mare amatoare de telenovele, petrecând aproape toată ziua în fața televizorului. De aceea m-a botezat… Televizor. Așa apar în Cartea de Identitate, dar eu mă prezint Tivi, ceea ce mă scutește de jenă, fără să mint apelând la această prescurtare.

Imagini pentru imagini cu televizoare

Delia s-a simțit datoare să-și ceară scuze, punându-i colegial mâna pe umăr:

– Te rog să mă ierți, dar chiar nu am știut. La urma urmei, numele e mai puțin important, contează omul de după el, iar tu trebuie să fii unul de treabă. Totuși, din moment ce te jenează, de ce nu ți l-ai schimbat? Că nu-i mare lucru.

– Părinții îmi mai trăiesc și mă iubesc cu numele acesta. Sunt săraci, cu domiciliul în cartierul țigănesc, dar îi iubesc, la rândul meu, și nu vreau să-i supăr cu nimic, atâta vreme cât mai sunt în viață. Mi-a plăcut să învăț și de aceea au acceptat ai mei să fiu sponsorizat de unchiul și nașul meu, pe tot timpul școlii. Dar altfel nu se înțeleg deloc și nici nu se întâlnesc decât la ocazii speciale. Or fi ei modești din punct de vedere material, dar sunt mândri și nu le place când fratele tatălui meu își flutură banii cu fală, oricum or fi fost ei obținuți.

Tăcerea se așternu între cei doi parteneri, iar Delia putea recunoaște că această discuție i-a alungat gândurile grețoase de care a vrut să scape. În schimb i-a provocat sentimente de înțelegere și simpatie față de un om pe care nici nu l-a băgat în seamă până acum.

Fără restricții

BANCURILE SĂPTĂMÂNII

* O mașină accelerează brusc pe autostradă, trece peste balustradă, ricoșează dintr-un copac, cade de pe o stâncă și, la un moment dat, se oprește în flăcări. Un alt automobilist îl întreabă pe șoferul nevătămat:
– Ce faci? Ești beat?
– Bineînțeles! De ce? Ai crezut că sunt cascador?

* Bărbatul bun iubește și pe nevasta altuia!
Ăla rău, nici pe a lui…

* Ofertă ”last minute” senzațională: 6 zile gratuit pe Litoral!
Transport cu trenul, trei zile dus, trei zile întors!

* Azi-dimineață, trei femei se băteau pe stradă.
Am ieșit așa în chiloți și m-am băgat între ele, să creadă lumea că se bat pentru mine.

* Mult respect ardeiului gras, care recunoaște că-i gras și nu dă vina pe glandă.

* Un gentleman adevărat nu se îmbată, el face intoxicație etilică… că doar nu a citit aceleași cărți ca toți bețivii.

* Dragul meu, ori de câte ori văd florile astea, îmi amintesc de ochii tăi!
– Cum așa, dragă? Chiar așa ochi frumoși am?
– Nu, se numesc ochiul-boului.

Imagini pentru imagini cu ochiul boului

* Caut o relație de la distanță, de aproape nu mă suportă nimeni!

* Studiile arată că 99% din ăia care se aruncă de pe clădiri înalte se răzgândesc până jos.

* – Profesore, am așa o impresie că fiul meu va pica examenul cu dumneavoastră!
– Pui pariu pe 10 000 că-l ia?

* Multă lume cheltuie o căruță de bani ca să facă înconjurul lumii… Eu beau un pahar de vin și lumea se învârte cu mine.

* Soțul către soție:
– Știi bancul cu Ionuț?
– Nu.
– Io nu-ț’ mai dau bani.

* N-am văzut niciun ateu care să refuze liberele primite de sărbătorile religioase!

* Eu cred că de 1 Aprilie ăștia ne vor anunța că a fost o păcăleală cu Corona Virus.

* Acest virus a fost inventat de o femeie: fotbalul este anulat, barurile sunt închise, cu amicii nu te poți vedea, stăm acasă doar lângă femeie.

* Pentru cei care încă vă plimbați aiurea pe străzi și nu stați în casă, a zis Iisus că anul acesta, de Paște, nu mai coboară el, urcați voi…

* Pentru cei singuri: aveți grijă pe cine băgați în casă aceste zile…
S-ar putea să rămâneți 14 zile împreună!

* Este mult mai sănătos ”să dai în mintea copiilor” câteodată, decât ”în mintea prostului” pentru totdeauna…

* Acum e momentul de mers cu colindul…, că–i toată lumea acasă.

* Ardă-l soarele de coronavirus!
Nu mi-a mai fost așa frică să tușesc în autobuz de anu’ trecut… când aveam diaree.

* M-ați înnebunit cu panica asta! Am cerut ”făină igienică” la magazin.

* Situația se agravează!
Nu se știe cât va dura starea de urgență…
Eu zic să vă cumpărați și brad.

* La ce tip de carantină trebuie să ajungem ca să fie interzisă emisiunea Acces Direct?

* – Mergi la înmormântare mâine?
– Nu, nu merg.
– Bă, eu mă duc…, știi vorba aia: ”Nu te duci, nu-ți vine…”
– Asta e valabilă la nunți, idiotule!

* Astăzi, la ora 23, ieșim toți pe balcoane să cântăm: ”De-aș mai duce-o pân’ la toamnă…”

* Măi, ăștia au spus să ne spălăm bine… nu să mâncăm bine. Ați omorât magazinele!

* Vreau să-l găsesc pe ăla care de Revelion și-a pus dorința ca în 2020 să stea cât mai mult cu familia.

* Coronavirus – sfatul electricianului: Dacă nu respecți izolarea, vei avea parte de împământare!

* România e de luni în stare de urgență. Până acum, nu a fost în stare de nimic.

* Iooaii, dezastru! Ajung acasă și ce-mi văd ochii?
Muierea ștergea clanțele de la uși cu pălinca mea de prună!

* De când se spală toată lumea pe mâini de 20 de ori pe zi, peștii din Dunăre au început să aibă gust de Palmoliv!

* Primul deces din Rusia cauzat de coronavirus.
Pacientul avea însă și alte afecțiuni: la autopsie i-au găsit un glonț în ceafă.

* Pentru cei care doresc senzații tari, organizăm plimbări cu IZOLETA!

Virusul din urmă

 

Monstru, Negru Și Alb, Ochii, Agresiv

La atâția viruși care
Ne seceră din picioare,
Mai apare câte unul
Ce lovește ca nebunul.

Ăsta nou e cu coroană
Ascunsă sau diafană,
Care se-așează pe creștet
Și ne face traiul veșted.

S-a abătut din răsărit
Și înspre vest a năvălit,
Făcând prăpăd de amploare,
Ca hoardele migratoare.

Unii stau ascunși în casă,
Altora nici că le pasă,
Ci vânează câte-o coadă
Să se-mpingă la grămadă.

Istoria ne învață
C-o să facem iarăși față
Și vom trăi tot în turmă
Pân’ la virusul din urmă.

Pe urmele tatălui (4)

Alegerea Deliei de a începe investigația cu familia Stoica s-a datorat faptului că fata lor era cea mai tânără dintre reclamante. După un apel telefonic, pentru a se asigura că părinții și copila sunt acasă, se pregătea să iasă din secție, când i-a apărut în cale Lingurar.

– Bună dimineața, domnișoară Delia!, o salută el cu aceeași voce timidă. Am înțeles că suntem în aceeași echipă, așa că aștept prima sarcină.

”Doar un minut, și scăpam”, își spuse în gând femeia, dar nu ezită să încerce o stratagemă:

– Studiază în detaliu dosarele de pe biroul meu și spune-mi care-i părerea ta. Între timp, eu fac o vizită fetei minore.

– Cea de șaisprezece ani? Am citit dosarele, iar dacă mergeți acolo, aveți nevoie de mine.

– De ce?, se arătă contrariată Delia.

– Pentru că tatăl îmi e naș de botez și o să aibă mai mare încredere când o să vă fiu alături, răspunse bărbatul, ocolindu-i în continuare privirea.

– Oooo, deci e o familie de…

– … de romi, o completă Lingurar. Doar că sunt emancipați.

– Ok, putem merge împreună, însă eu conduc mașina și pun întrebările, îl avertiză polițista cu strășnicie.

 

Imagini pentru imagini cu vile țigănești

La adresa de la periferia orașului, au dat peste o vilă somptuoasă, care-ți irita ochii prin diversitatea ornamentelor și sculpturilor murale, de parcă la construcția ei au contribuit mai mulți arhitecți, cu idei total diferite. Le-a ieșit în întâmpinare un bărbat mic și rotofei, care l-a primit cu bucurie și exclamații gălăgioase pe finul său:

– Dragul meu Tivi, ce bine-mi pare să te văd! Era cazul să-ți amintești de binefăcătorul tău, căci fără el nu ajungeai în uniforma asta.

Tânărul acceptă cu dragă inimă îmbrățișarea și sărutările pe obraji ale nașului, după care i-o prezentă pe colega sa. Gazda îi pupă mâna cu o reverență stângace, după care îi pofti înăuntru. Vorbea mult și îndeobște despre decorațiunile camerelor, mobilier și dotările din cele mai sofisticate pe care le prezenta cu mândrie. Delia s-a văzut nevoită să-l întrerupă pentru a aborda subiectul vizitei.

– Vă dați seama că am venit în legătură cu fata dumneavoastră și plângerea făcută la secție.

– Mă gândeam eu că ăsta-i motivul, dar luați loc până vine jos cu mă-sa, se mai domoli gazda, arătându-le o masă mare și niște scaune îmbrăcate în piele albă.

După care, strigă din toți bojocii spre scara care urca spre etaj:

– Nevastăăă! Hai odată jos și adă-o pe Comoara.

Zâmbetul i-a dispărut când a pomenit ultimul cuvânt, iar pe frunte i se putea citi încruntarea:

– Cineva și-a bătut joc de fata mea, rosti el răspicat către Delia. Dacă nu-l băgați la pușcărie, îl voi pedepsi după legea noastră.

– Dar cum credeți că s-a întâmplat?, îl iscodi polițista. Din moment ce s-a constatat că-i fată mare…

– Normal că-i fată mare, deși aș fi putut să o mărit la doisprezece ani. Că-i frumoasă și o iubim ca pe o comoară, nu degeaba am botezat-o așa. Eu sunt aproape sigur că-i de vină chirurgul care a operat-o de apendicită, exact în perioada când a rămas însărcinată. Numai el știe cum și-a introdus sămânța în fetița mea, fiind adormită. Nu vorbesc deloc năluciri, pentru că perversul acesta e acuzat și într-un alt caz de abuz sexual.

În acel moment și-a făcut apariția Comoara, o fată impresionant de frumoasă și bine dezvoltată, încât arăta cu vreo patru ani în plus. Delia recunoscu în gândul ei că-i cea mai frumoasă țigăncușă pe care a văzut-o în viața ei și căută instinctiv unele asemănări în aspectul mamei sale, a cărei tinerețe părea că a apus demult, poate din cauza grăsimilor acumulate pe tot trupul. Copila se dovedi și bine-crescută, prin felul în care se mișca și modul de a-i saluta pe invitați.

– Avocată o să se facă, vă spun eu, se lăudă tatăl, în timp ce fiica și nevasta își ocupau locul pe canapeaua de alături.

– Aș vrea să stăm puțin de vorbă între patru ochi, dacă nu vă supărați, veni Delia cu propunerea.

– Dar noi nu avem secrete, doamnă… sau domnișoară polițistă, se intrigă gazda. Puteți să o întrebați orice, că noi nu vă deranjăm, ba putem să ajutăm pe ici pe colo, unde fata nu știe sau îi e jenă să răspundă.

– Știu ce ziceți, dar asta-i procedura, încercă să-l liniștească tânăra agent. Trebuie să răspundă singură la câteva întrebări, care nu-s deloc grele și nici deplasate, dar necesare pentru continuarea investigației.

– Las-o pe doamnă să-și facă datoria, se auzi recomandarea mamei către tată. Că e femeie tânără și știe ce să întrebe.

– Taci, nevastă, nu-mi spune tu mie ce să fac, se răsti bărbatul. Apăi…, vă las să discutați, până mergem noi și aducem cafelele.

Domnul Stoica s-a ridicat înciudat, dar a făcut semn nevestei și lui Tivi să-l urmeze. Dacă tot era ceva intim, măcar să fie numai între patru ochi. De fapt, discuția dintre cele două nu a durat mult, fiind întreruptă de un apel telefonic din partea Marelui Mic:

– ”Agent Iuga Delia, tocmai am primit informația că una din victime s-a sinucis. Te prezinți imediat la doctorul Piron, pentru a supraveghea autopsia. Cu această ocazie ai șansa să dezlegi misterul celor trei cazuri”.