Djuna – reţete de sănătate (II)

Reţeta 2

Reţeta tibetană cu usturoi a fost prezentată şi în Evenimentul regional al Moldovei, din data de 28.03.2007. Această reţetă este veche de 5000 de ani şi este recomandată în vindecarea unor tumori, prevenirea infarctului miocardic şi prevenirea unor boli de stomac, precum ulcerul. În acelaşi timp, organismul este purificat de depuneri adipoase, se îmbunătăţeşte metabolismul, vasele sanguine devin elastice, creşte acuitatea vizuală, este prevenită ateroscleroza, cardiopatia ischemică, paralizia şi apariţia diferitelor tumori.
Pentru prepararea remediului, se spală şi se curăţă foarte bine 350 g de usturoi, apoi se pisează mărunt într-o piuliţă de lemn. După ce usturoiul este bine pisat, se ia cu o linguriţă 200 g din această compoziţie (partea mai suculentă) şi se introduce într-un vas ce conţine 200 ml alcool rafinat de 96 grade. Vasul se închide ermetic şi se ţine la rece, timp de 10 zile. Se strecoară maceratul prin tifon, se pune într-o sticlă bine închisă şi se mai ţine încă 3 zile. Pentru administrare, într-un pahar în care s-au pus 50 ml lapte rece, fiert în prealabil, se adaugă un număr anume de picături de suc de usturoi şi se bea cu 15 minute înaintea fiecărei mese.
Tratamentul se face timp de 11 zile, astfel: în prima zi se iau 2 picături dimineaţa, 2 la prânz şi 2 seara; a doua zi se iau 4 picături dimineaţa, 5 la prânz şi 6 seara; a treia zi se iau 7 picături dimineaţa, 8 la prânz şi 9 seara;în a patra zi se iau 10 picături dimineaţa, 11 la prânz şi 12 seara; în a cincea zi se iau 13 picături dimineaţa, 14 la prânz şi 15 seara.
Începând cu a şasea zi, picăturile se iau descrescător: 15 picături dimineaţa, 14 la prânz şi 13 seara; în a şaptea zi se iau 12 picături dimineaţa, 11 la prânz şi 10 seara; în a opta zi se iau 9 picături dimineaţa, 8 la prânz şi 7 seara; în a noua zi se iau 6 picături dimineaţa, 5 la prânz şi 4 seara; în ziua a zecea se iau 3 picături dimineaţa, 2 la prânz şi 1 seara. În ziua 11 se ia doza cea mai importantă, o doză de şoc, cu 25 de picături dimineaţa, 25 la prânz şi 25 seara.
Un lucru foarte important menţionat în reţetă este că tratamentul nu se poate repeta decât la 6 ani.

Reţeta 3 (Djuvana Davitasvili)

O altă reţetă asemănătoare, numită ,,Elixirul tinereţii” a prescris celebra vindecătoare Djuna Davitasvili.

,,Elixirul tinereţii”

Este indicată în special persoanelor care au probleme legate de inimă şi circulaţia sângelui.  Se pisează foarte bine 300 g usturoi, într-o piuliţa de lemn. 200 ml din cantitate se scot de pe fundul vasului şi se pun într-un borcan de sticlă, împreună cu 200 ml alcool de 90°. Se închide bine şi se ţine 10 zile la macerat. Tratamentul va dura 11 zile, cu o jumătate de oră înaintea fiecărei mese, preparatul luându-se în câte 20 ml lapte rece, după cum urmează:

ZIUA 1: – 2 picături dimineaţa (D), 2 picături la prânz (P), 2 picături la cină (C);

ZIUA 2: – 4 D, 5 P, 6 C;
ZIUA 3: –  7 D, 8 P, 9 C;
ZIUA 4: – 10 D, 11 P, 12 C;
ZIUA 5: -13 D, 14 P, 15 C;
ZIUA 6: -15 D, 14 P, 13 C;
ZIUA 7: -12 D, 11 P 10 C;
ZIUA 8: – 9 D, 8 P, 7 C;
ZIUA 9: – 6 D, 5 P, 4 C;
ZIUA 10: – 3 D, 2 P, 1 C;
ZIUA 11: – 25 D, 25 P, 25 C
*Djuna nu specifică la cât timp se poate repeta această terapie dar având în vedere asemănarea cu cele prezentate anterior, este posibil ca şi aceasta să se repete la 6 ani.

Reţeta 4 (Djuna Davitasvili)

O reţetă relativ simplă se bazează pe amestecul obţinut din 500 g usturoi pisat, cu zeama de la 24 de lămâi. Se pune într-un borcan, se acoperă cu tifon şi se ţine 24 de zile, amestecându-se periodic. Se consumă câte o lingură la o jumătate de pahar cu apă, seara, înainte de culcare.

Reţetele celebrei vindecătoare Djuna Davitasvili

Djuna Davitasvili este un nume foarte cunoscut, cu puternice rezonanţe speciale pentru milioane de oameni. Dar nu despre persoana sau personalitatea vestitei vindecătoare vom vorbi mai jos, ci vom reproduce – fără comentarii – o serie de sugestii şi reţete pentru terapia (sau profilaxia) diverselor afecţiuni ce-i macină pe români. Luaţi vă rog ceva de scris şi notaţi-vă!!! Este extrem de important pentru că este extrem de… util!!! Alimentaţia stă la baza sănătăţii, doar dacă ştim sau nu să o facem prin prisma raţiunii, şi nu doar a pornirilor animalice.

Djuna identifică trei categorii mari de alimente, după cum urmează:

1. carne, peşte, zeamă de carne, ouă, fasole (bob), ciuperci, nuci, floarea soarelui (seminţe), vinete. Aceştia sunt ,,acizii”!!!

2. verdeaţă, fructe, legume, pepene verde, pepene galben, vin sec, unt, grăsimi, ulei vegetal. Le putem spune… ,,neutrele”. O să vedeţi de ce.

3. pâine, paste făinoase, orez, cartofi, zahăr, miere de albine. Acestea sunt ,,bazele”!!!

Pentru curăţarea organismului de substanţele dăunătoare acestuia, introduse în corp prin alimentaţia curentă, trebuie să se ţină seama de câteva reguli uşor de respectat.  Categoria nr. 1 de alimente reprezintă acizii, iar categoria nr. 3 – bazele.
Nu se amestecă la aceeaşi masă alimentele din categoria 1 cu cele din categoria 3. Se pot combina categoria 1 cu categoria 2 sau categoria 2 cu categoria 3.
Diferenţa dintre mesele acide şi cele bazice trebuie să fie de minimum 3 ore.
În curăţirea organismului, lactatele sunt excluse. Nu se bea apă în timpul mesei, ci abia la o oră după aceasta. Tot cu o oră mai târziu se pot consuma şi fructe, întrucât ele se digeră mai repede decât restul alimentelor.
Pe lângă alimentele enumerate mai sus, dimineaţa şi seara se consumă câte un căţel de usturoi. Curăţirea organismului se face, de preferinţă, în luna iunie.

Anexite, fibrom, boli vaginale

Se toacă mărunt ceapa, se pune într-un tifon şi se unge acest tampon cu unt nesărat. Se introduce în vagin, noaptea.  Acelaşi procedeu se poate face cu untură de gâscă.
Doamnelor şi domnişoarelor, vă spunem noi la ,,Se întâmplă acum”, atenţie mare la măsurile de igienă pe care trebuie să le luaţi în ceea ce priveşte tifonul, ceapa (perfect curăţată şi spălată) şi untul (musai curat şi proaspăt)!!!

Spondiloza (lumbago)

Se aplică ,,la cald” frunze de brusturi, cu partea nelucioasă pe locul dureros. ,,La cald” înseamnă în timpul crizei de lumbago!!! O altă procedură: un amestec obţinut din:
– ridiche neagră tocată mărunt şi
– o căpăţână de usturoi pisat,
amestec aplicat pe locul respectiv.

Scleroza vasculară cerebrală

Se toacă mărunt o lămâie şi se amestecă cu măceşe (un pahar), răchiţică (un pahar) şi miere de albine (un pahar). Se iau câte 20-40 g înainte de masă.
De asemenea, aceloraşi bolnavi li se recomandă ceaiul din rădăcină de pătrunjel sau 20 g scoarţă de scoruş fiartă timp de 2 ore în 0,5 l apă şi băută zilnic, de 2-3 ori câte o lingură. Atenţie români: un pahar înseamnă 250 ml!

Reţetele Djunei pe bază de miere şi scorţişoară sunt considerate şi azi un panaceu aproape universal, vindecând de boli de inimă, de colesterol şi glicemie, până la artrite şi alte dureri locale, ca şi boli de piele.

În principiu, ingredientele de bază sunt mierea, scorţişoara sub formă de praf şi apa plată. Funcţie de boală variază cantitatea de miere, ori cea de scorţişoară, ca şi modul de utilizare intern, sau extern.
Pentru prevenţie, se amestecă în părţi egale:
– 3 linguriţe cu praf de scorţişoară, cu
– 3 linguriţe de miere
iar pasta obţinută se dizolvă în 750 ml de apă plată încălzită (fără a o fierbe sau clocoti – la aproximativ 45-50 de grade Celsius).
Soluţia se bea de trei ori pe zi (câte 250 ml) cu jumătate de oră înainte de masă.
Pentru leacuri locale, pasta nu se mai dizolvă în apă, ci se aplică local.
Pasta este foarte bună pentru acnee sau pentru arsuri, ori pentru dureri reumatice sau de artrită.

O foarte bună aplicare a amestecului de miere şi scorţişoară este în curele de slăbire. Este un tratament foarte eficient pentru obezitate, dar şi pentru scăderea rapidă în greutate. Pentru o cură de slăbire eficientă încercaţi diferite reţete pe bază de miere, scorţişoară şi lămâie. Cea mai celebră cură de slăbire cu miere este următoarea: se amestecă o linguriţă de miere cu puţină scorţişoară măcinată, se adaugă un pahar cu apă fierbinte şi se acoperă timp de 30 de minute. Băutura rezultată se filtrează şi se bea dimineaţa, pe stomacul gol, înainte de a lua micul dejun.

Mai multe amănunte pentru fiecare boală în parte:

1. Boli de inimă

Întinde pe pâine miere şi presară puţină pudră de scorţişoară, în locul gemului. Este recomandat consumul zilnic, la micul dejun.
Datorită faptului că această combinaţie îmbunătăţeşte circulaţia sanguină şi întăreşte ritmul cardiac, persoanele cu probleme cardiovasculare au posibilitatea să prevină eventualele probleme apelând cu încredere la această combinaţie.

2. Artrita

Aplică o pastă din cele două ingrediente (o parte de miere în două părţi de apă călduţă plus 1 linguriţă cu pudră de scorţişoară) pe locul afectat şi masează încet. Experţii de la Universitatea din Copenhaga au efectuat un experiment în care 200 de persoane afectate de artrită au fost tratate timp de o săptămână cu o cană de apă fierbinte amestecată cu o lingură de miere şi 1/2 linguriţă de scorţişoară pudră. Rezultatele au arătat că 73 dintre persoanele tratate au scăpat complet de dureri în interval de o lună. Aşadar, nu strică să consumi în fiecare dimineaţă pe stomacul gol o cană din acest amestec.

3. Pierderea părului

Amestecă:

– ulei de măsline cald cu
– 1 lingură de miere şi
– 1 linguriţă de scorţişoară pudră
şi întinde-o pe păr înainte de baie.
Se lasă să acţioneze timp de 10-15 minute, după care se îndepărtează.

4. Infecţii urinare

Pentru a-ţi proteja vezica urinară, amestecă:

– un pahar cu apă călduţă (250 ml)
– 1 linguriţă cu miere şi
– 2 linguri cu pudră de scorţişoară
Apoi se bea.

5. Dureri de dinţi

Aplică de câte ori este nevoie o pastă formată din:

– miere (5 linguriţe) şi
– pudră de scorţişoară (1 linguriţă), pe dintele afectat.

6. Colesterol

Adaugă:

– scorţişoară (3 linguriţe) şi
– miere (2 linguri) în
– apă fiartă sau ceai verde, şi apoi bea.
Specialiştii susţin că nivelul colesterolului ,,rău” este redus cu până la 10% într-un interval scurt de numai 2 ore de la administrarea băuturii. Mai mult, studiile de specialitate arată că mierea de albine naturală, dacă este consumată cu regularitate şi în cantităţi mici, ne scapă de problemele colesterolului. Dar, asta nu înseamnă că trebuie să uităm de regimul alimentar pe care trebuie să-l urmăm cu stricteţe.

7. Răceală

– apă călduţă – miere (1 lingură) şi
– scorţişoară (1/4 linguriţă)
Face bine la tuse şi curăţă sinusurile

8. Indigestie

Se ia o lingură cu miere presărată cu scorţişoară înainte de masă, pentru a scăpa de aciditate şi a accelera procesul de digestie.

9. Longevitate

Consumă regulat ceai cu miere şi scorţişoară. Se pune la fiert:

– 3 căni cu apă în care se adaugă
– 4 linguri cu miere şi
– 1 lingură cu scorţişoară.

1o. Acnee

Aplică o pastă formată din:

– miere (3 linguri) şi
– scorţişoară (1 linguriţă), pe coşuri, înainte de culcare.
Îndepărtează cu apă călduţă a doua zi.

11. Obezitate

Pentru a scădea în greutate, fierbe în apă:

– miere (1 lingură) şi
– scorţişoară (1/2 linguriţă)
şi apoi se bea acest amestec în fiecare dimineaţă, pe stomacul gol, cu o jumătate de oră înainte de micul dejun.

12. Respiraţie urât mirositoare

Gargară cu miere şi scorţişoară amestecate cu apă fierbinte.

Probleme cu stomacul

Mierea în combinaţie cu scorţişoara îndepărtează senzaţia de balonare şi reduce intensitatea durerilor de stomac.

14. Sistemul imunitar

Datorită conţinutului de vitamine şi fier din mierea de albine, combinată cu scorţişoara, apără sistemul imunitar de acţiunea nocivă a radicalilor liberi.

15. Cancer

O serie de studii efectuate recent au demonstrat eficienţa acestei combinaţii în tratarea cancerului stomacal şi osos. Pe lângă tratamentul prescris de oncolog este indicat să iei de 3 ori pe zi câte o lingură cu miere de albine presărată cu scorţişoară.

16. Oboseala

Ca să eviţi stările de epuizare şi somnolenţă pe care le resimţi în cursul zilei, poţi să apelezi la acest remediu excelent şi să constaţi pe propria piele efectele revigorante. Amestecă într-un pahar cu apă o linguriţă cu miere de albine şi presară puţină pudră de scorţişoară. Bea un pahar dimineaţa şi unul după-amiaza, când te cuprinde toropeala.

Tinereţe fără bătrâneţe

Am descoperit şi deţin în prezent secretul tinereţii fără bătrâneţe şi a nemuririi corpului omenesc. Am reuşit această performanţă în mai multe etape. Prima a fost în urma învăţării medicinei tradiţionale chinezeşti de pe meridianele energetice. Practic am înţeles un anumit lucru important şi anume că primim de la cer energie yang şi de la pământ energie de tip ynn. Aceste două energii trăiesc în corpul omenesc combinate şi pentru a fi cât mai sănătoşi şi energizaţi, trebuie să ne formăm deprinderea de a le capta în cantitate cât mai mare prin creştetul capului şi tălpile picioarelor. Moartea practic intervine când acestea sunt în cantitate foarte mică şi se separă total una de alta. Aceste energii yang şi ynn sunt cele mai sănătoase întrucât nu au în ele nici un pic de toxine. Pe lângă aceste energii mai sunt şi cele ale celulelor corpului. Avem peste 200 de tipuri de celule în corp. Practic câmpurile bioenergetice produse de aceste celule grupate în organe, ţesuturi, muşchi etc. trebuie să migreze prin corp în sens corect şi nu invers, pentru a nu se produce blocaje.
Există o strânsă dependenţă între aceste migraţii de biocâmpuri energetice ale celulelor şi comenzile mentale care le vor face să curgă armonios sau să le blocheze producând deteriorarea sănătăţii.
De asemenea alimentaţia sănătoasă şi fără toxine asigură hrănirea cu nutrienţi corespunzători a celulelor care alături de o bună oxigenare a sângelui dă randament maxim.
În fine, pentru a trage o concluzie importantă, trebuie relevat faptul că tinereţea fără bătrâneţe înseamnă menţinerea biovibraţiilor pe care le-am avut în perioada tinereţii, adică ancorarea lor pentru tot restul vieţii în locaţiile din care au izvorât şi terminat în perioada tinereţii.
Asta este ceea ce oamenii nu pot ţine sub control.
Eu unul am reuşit să controlez această tehnică şi prin urmare controlez nemurirea la nesfârşit.
În prezent piaţa e plină de produse de detoxifiere, oxigenare, nutrienţi, suplimente nutritive, dar nu există perceperea înţelegerii că dacă nu se face un cuplu de voinţă emoţional bioenergetic între suprafaţa cerebrală şi dirijarea biocâmpurilor energetice produse de celule prin corp, nu se poate menţine tinereţea eternă.

Advertisements

Djuna – reţete de sănătate (I)

.
Curăţirea limfei şi a sângelui
Dimineaţa, se beau 100 ml de apă rece, în care s-a dizolvat, după gust, sare amară, atât cât să fie băubilă.

Se prepară un suc din:

– portocale (900 ml)

– grapefruit (900 ml)

– lămâie (200 ml)

La o oră după ce s-a băut soluţia de sare amară, se beau primii 100 ml din sucul respectiv şi 100 ml de apă fiartă şi răcită.

Apoi, aceeaşi cantitate (100 ml suc şi 100 ml apă răcită) se bea la fiecare jumătate de oră, până se termină cantitatea de 2 litri din fiecare. Tratamentul durează 3 zile.

Mare atenţie: în perioda când se face acest tratament extrem de util organismului… nu se mănâncă şi nu se bea nimic altceva!!!
.
Curăţirea ficatului
Timp de 2 zile, zice Djuna, se beau câte 5-6 pahare de suc de măr.
În a treia zi, bolnavul se culcă la ora 19 (şapte seara) pe partea dreaptă, cu o sursă de căldură (pernă electrică sau sticle cu apă fierbinte) sub ficat.
Se prepară un amestec din:
– 3 linguri de ulei de măsline
– 3 linguri zeamă de lămâie
care se bea din sfert în sfert de oră, pe durata a circa 2 ore.
Atenţie oameni buni: cantitatea totală trebuie să fie de 300 ml ulei de măsline şi 300 ml zeamă de lămâie. A doua zi de dimineaţă se face clisma, ocazie cu care veţi elimina toate reziduurile de la ficat.
.
Curăţirea rinichilor (mai ales pentru cei cu pietre – calculi renali)
Pe parcursul unei săptămâni, nu se mănâncă decât pepene verde cu pâine neagră.
În ziua a şaptea, între orele 2 şi 3 (noaptea), se face o baie caldă, cu corpul cufundat în apă până la gât şi se mănâncă pepene verde rece.
Chiar dacă nu vă vine a crede… după circa o oră, vor fi eliminate pietrele. În cazuri extrem de rare este nevoie ca procedura să fie repetată după două săptămâni!!!
.
Curăţirea articulaţiilor de săruri (spondeloză, artrită, poliartrită)
Djuna a găsit un leac şi pentru cei care au mari probleme cu articulaţiile:
– se fierb 5 g foi de dafin în 300 ml apă, timp de 5 minute, după care se ţin într-un termos 3-4 ore.
– pe parcursul a 12 ore, se consumă lichidul, luându-se câte o linguriţă.
– tratamentul durează 3 zile, însoţit de alimentaţie de regim, dar o singură dată pe an.
.
Boli de plămâni (tuberculoza, bronşita etc.)
Se face un amestec din:
– 500 g miere de albine
– 5 căpăţâni de usturoi, pisate
– 5 lămâi tocate în maşină
Amestecul se lasă 7 zile la macerat.
Se consumă câte 4 linguri, seara, înainte de culcare, înghiţindu-se foarte încet.
.
Hipertensiune
Una dintre cele mai frecvente şi păcătoase probleme ale românilor… iată ce zice Djuna:
– În fiecare dimineaţă să consumaţi o… sfeclă roşie coaptă.
– Seara mâncaţi o salată făcută din sfeclă roşie crudă, usturoi şi morcov ras stropite cu ulei.
Simplu şi eficient!!!
.
Reumatism
Aici problema mare o constituie… materia primă şi vremea.
Trebuiesc râme din acelea cu care se dă la peşte sau care se găsesc în pământ reavăn şi… trebuie vreme frumoasă!!!
Se pun, într-un borcan de 0,5 l, râme, într-un strat de circa 2-3 cm grosime.
Peste ele se toarnă gaz lampant sau alcool de peste 90%, atât cât să le acopere cu 2 cm şi se ţin la… soare 7 zile.
Tratamentul propriu-zis constă în frecţii pe zonele afectate cu gazul (alcoolul) respectiv. Aşteptaţi vremea însorită. Doar aşa are efect.
.
Reţeta 1
Această reţetă a unui farmacist antic a fost găsită în 1972, într-o mănăstire budistă din Munţii Tibetului.
Acest preparat din extract de usturoi curăţă organismul de grăsimi şi pietre, îmbunătăţeşte metabolismul şi astfel toate vasele sangvine (re)devin mai elastice. Reglează greutatea corpului, topeşte cheagurile de sânge, vindecă diafragma miocardică bolnavă, arterioscleroza, inapetenţa (lipsa poftei de mâncare), sinuzita, hipertensiunea, bolile bronho-pulmonare, face să dispară artritele, artrozele şi reumatismul. Vindecă gastritele, ulcerul stomacal şi hemoroizii, absoarbe orice fel de tumori externe şi interne, vindecă diferitele tulburări de vedere şi auz, impotenţa. Are efect benefic asupra întregului organism.
.
Mod de preparare:
Într-un borcan de sticlă se pun:
– 350 grame de usturoi zdrobit peste care se toarnă:
– 220-250 de grame alcool de 95-96°, rom sau tărie
Borcanul se închide ermetic şi se pune în frigider timp de 10 zile.
În cea de-a 11-a zi se filtrează totul cu o strecurătoare foarte fină sau cu tifon.
Lichidul obţinut se toarnă în acelaşi borcan şi se pune încă 2 zile în frigider.
După această perioadă remediul este gata pentru tratament (picăturile se pot lua cu puţin lapte sau apă, înainte de a începe să mâncăm), după cum urmează:
NUMĂR DE PICĂTURI (începând de la ziua 1, până în ziua a 12-a):
.
ZIUA/MICUL-DEJUN/PRÂNZ/ CINĂ
1/1/2/3
2/4/5/6
3/7/8/9
4/10/11/12
5/13/14/15
6/16/17/18
7/12/11/10
8/9/8/7
9/6/5/4
10/3/2/1
11/15/25/25
12/25/25/25
Se va continua cu câte 25 de picături, de 3 ori pe zi, până la terminarea întregii cantităţi.
Terapia nu se poate repeta decât o dată la 5 ani!!!
Atenţie:Alcoolul nu trebuie să conţină alte substanţe (clorură de benzalconiu sau metanol).
Pentru reţeta miraculoasă, veche de… 5000 de ani, este recomandată utilizarea alcoolului rafinat (alcool alimentar) de origine agricolă (grâu, secară, porumb etc.) obţinut prin fermentătie alcoolică, distilare şi rectificare, la o concentraţie de 90-96%.
Acest sortiment de alcool este de preferat, deoarece are un conţinut minim de componente sau substanţe toxice cum ar fi alcol metilic, alcooli superiori, aldehide, cetone etc.
Nu se recomandă utilizarea primei părţi de distilat (fruntea) obţinută la distilarea borhoturilor de fructe (sau alte zaharoase), deoarece acest produs de distilare are un conţinut crescut de substanţe toxice.
.
Pe timpul păstrării amestecului de usturoi în alcool pentru macerare, timp de 10 zile, se recomandă omogenizarea zilnică a acestuia. Altfel spus: amestecaţi în borcan în aşa fel încât usturoiul pisat să se amestece cu alcoolul şi să-şi lase mai bine ,,tăria”. Usturoiul folosit şi… folositor sănătăţii voastre trebuie musai să fie românesc, să fie usturoi cu mustăţi, din acela cu care ne-am obişnuit în copilărie. Usturoiul de import, alb ca spuma laptelui şi ambalat în plăsuţe arătoase… trebuie privit doar.
De cumpărat treceţi la cel ,,bătrânesc” pe care l-aţi mâncat acasă la părinţi sau bunici. Atenţie mare: vă spunem noi, la ,,Se întâmplă acum”, secretul curăţării, tăierii şi pisării usturoiului, atât pentru reţeta cu alcool cât şi pentru mujdei sau orice altceva: nu-l atingeţi de metal! Curăţaţi-l cu unghiile sau cu un cuţit de… lemn. Pisaţi-l în mojar de porţelan sau sticlă. Dacă nu aveţi, folosiţi clasicul ,,pisălog” din lemn. În nici un caz în piua de metal în care pisaţi nuci sau alte alimente!
O ultimă precizare: pentru copiii mai mici de 14 ani, cura cu ,,usturoiul vindecător” se va face doar după o consultare a medicului.

Raportul lui Pilat (II)

Într-o zi, Irod veni la mine în pretoriu. Când s-a ridicat să plece, după câteva cuvinte neînsemnate, m-a întrebat ce părere am despre Iisus Nazarul. Eu i-am spus că după părerea mea, Iisus este un mare filozof, după cum unele naţiuni mari adesea produc, şi că învăţăturile sale, cu niciun chip, nu pot fi socotite ca fiind eretice sau primejdioase, iar Roma este dispusă a-i îngădui toată libertatea de a vorbi şi este îndreptăţit prin faptele sale.Irod a surâs ironic şi salutându-mă, cu respect prefăcut, s-a depărtat.

Se apropia marea sărbătoare a evreilor; conducătorii religioşi plănuiau să se folosească de această ocazie şi de exercitarea populară care are loc întotdeauna la sărbătoarea Paştilor lor. Oraşul era arhiplin de o populaţie turbulentă care dorea moartea Nazarineanului. Spionii mei mi-au raportat că Arhiereii şi Fariseii întrebuinţează tezaurul templului ca să mituiască în acest scop pe popor. Primejdia creştea pe fiecare oră. Am scris atunci Prefectului Siriei să-mi trimită imediat o sută de soldaţi de infanterie şi tot atâţia de cavalerie, dar el a refuzat să-mi trimită. M-am văzut atunci rămas singur, numai cu o mână de soldaţi; nişte păzitori îmbătrâniţi în mijlocul unui oraş răsculat, neputincioşi de a reprima o răscoală şi fiind silit să o tolerez.

Răsculaţii au pus mâna pe Iisus şi cu toate că ei simţeau că nu au de ce să se teamă de Pretoriu, crezându-mă alături de conducătorii lor, în privinţa aceasta, au continuat să strige: ,,Răstigniţi-l!” Trei partide se uniseră împotriva lui Iisus: Irodienii, Saducheii şi Fariseii.

Saducheii, a căror conduită era sprijinită de două motive: ei îl urau pe Iisus şi doreau să scape de sub jugul roman. Aceştia nu au putut uita niciodată intrarea mea în sfântul lor oraş, cu steaguri care purtau chipul împăratului Roman, deşi eu cu acea ocazie am făcut o greşeală din necunoaşterea legilor lor. Totuşi, în ochii lor, profanarea aceasta nu s-a micşorat. O altă nemulţumire pe care o purtau în ei era propunerea mea de a întrebuinţa o parte din tezaurul templului pentru ridicarea de clădiri publice. Din cauza acestei propuneri ei erau plini de amărăciune.

Fariseii erau duşmanii pe faţă ai lui Iisus şi nu le păsa prea mult de guvernul nostru. Ei au fost siliţi să înghită timp de trei ani şi jumătate pilulele amare pe care Nazarineanul le arunca în faţa lor, în public, oriunde se ducea, şi fiind prea slabi şi sfioşi şi neavând curajul de a lua singuri măsurile dorite, ei au fost bucuroşi de a se uni cu Irodienii şi Saducheii.

Pe lângă cele trei partide, ei mai aveau de luptat împotriva unei populaţii îndârjite şi totdeauna gata de a se uni la răscoală şi de a se folosi de confuzia şi neînţelegerea ce rezulta din aceasta. În felul acesta Iisus a fost târât înaintea Arhiereului şi condamnat la moarte.

Cu această ocazie, Casa Arhierelui a săvârşit umilul fapt de supunere: el şi-a trimis prizionierul la mine, ca să pronunţ eu osânda definitivă asupra lui. Eu i-am răspuns că, deoarece Iisus este Galilean, afacerea cade sub jurisdicţia lui Irod şi am poruncit să-l trimită la el. Acel tetrah viclean şi-a mărturisit umilinţa, pretextând a avea respect faţă de mine, prin sutana Cezarului, mi-a încredinţat mie soarta acestui om.

Îndată palatul meu a luat înfăţişarea unei cetăţi ocupate. Fiecare moment ce trecea sporea numărul tulburărilor. Ierusalimul era inundat de populaţia adunată de prin munţii Nazaretului. Se pare că toată Iudeea se afla la Ierusalim.

Eu îmi luasem de femeie (soţie) o domnişoară dintre Gali, care avusese nişte premoniţii pentru viitor. Plângând, ea s-a aruncat la picioarele mele şi mi-a zis: ,,Păzeşte-te! Să nu te atingi de omul acesta, pentru că el este Sfânt! Noaptea trecută eu l-am văzut în vis. El umbla deasupra apelor. El zbura pe aripile vântului şi vorbea furtunilor şi peştilor mării şi toate erau supuse voinţei lui. Chiar şi râul de pe muntele Kidron curgea plin de sânge. Statuile Cezarului erau pline de murdăria Golgotei. Catapetesmele dinlăuntrul templului s-au dărâmat şi soarele s-a întunecat ca îmbrăcat în doliu. O! Pilate. rău mare te aşteaptă dacă nu vei asculta sfatul femeii tale. Blestemele Senatului Roman! Teme-te de puterea Cerului!”

Pe la timpul acesta treptele de marmură gemeau sub greutatea mulţimii, iar Nazarineanul era adus iarăşi la mine. Eu am pornit spre sala de judecată, urmat de garda mea. Într-un ton aspru, am întrebat pe popor ce vrea!…

,,Moartea Nazarineanului” a fost răspunsul. ,,Pentru ce crimă?”, am întrebat eu. ,,El a hulit pe Dumnezeu şi a profeţit dărâmarea templului. El se numeşte pe sine Fiul lui Dumnezeu, Mesia, Regele Iudeilor”.

Eu le-am spus că justiţia Romană nu pedepseşte astfel de fapte cu moartea. ,,Răstigneşte-l, răstigneşte-l!”, izbucni însă strigătul de la gloata înfuriată. Strigătele gloatei înfuriate zguduiau palatul din temelie. În mijlocul acestei zarve nemaipomenite nu era decât un om liniştit şi calm. ACESTA ERA IISUS DIN NAZARET.

După mai multe sforţări, fără rezultate, de a-l scăpa de furia acestor persecutori înverşunaţi, eu am luat o măsură care pentru moment mi se păru că va servi ca să-i scap viaţa: am dat poruncă ca el să fie biciuit, apoi cerând ligheanul cu apă, em m-am spălat pe mâini în faţa mulţimii, arătând prin aceasta dezaprobarea mea pentru acest fapt. Dar în zadar. Aceşti mizerabili nu s-au mulţumit decât cu viaţa lui.

În desele noastre tulburări civile eu am fost de mai multe ori martor al furiei popoarelor dar, din câte am văzut, nimic nu se poate asemăna cu aceasta. Într-adevăr s-ar putea spune că în această ocazie toate spiritele rele din ţinutul infernului s-au strâns în Ierusalim. Mulţimea părea că nu umblă pe picioare, ci umblă pe sus, urlând precum valurile unei mări înfuriate. O mare neastâmpărată se întindea de la porţile Pretoriului până la muntele Sion, cu strigăte, cu fluierături cum nu s-a mai auzit niciodată în istoria Romei.

Ziua s-a întunecat ca un amurg, asemeni celui văzut la moartea lui Iulius Cezar cel Mare, care s-a întâmplat tot aşa pe la mijlocul lui Martie. Eu, Guvernatorul provinciei răsculate, stăteam rezemat de o coloană a palatului meu, gândindu-mă la înfricoşătorul fapt al acestor oameni cruzi care târau spre execuţie pe nevinovatul Nazarinean.

Toţi dispăruseră din jurul mei. Ierusalimul scosese afară pe locuitorii săi care se înşiraseră pe părţile funebre ce conduc spre Geronica (Golgota). Un aer de jale şi întristare mă acoperea. Garda mea însoţise pe cavaleri, iar sutaşul, pentru a arăta o umbră de putere, se străduia să facă ordine. Eram lăsat singur şi cu inima zdobită şi mă gândeam că ceea ce s-a petrecut în momentul acesta stătuse mai mult în puterea zeilor, decât în puterea omului.

Deodată se auzi un mare strigăt ce venea de pe Golgota, care părea că este adus de vânt şi care anunţa o agonie pe care urechea omenească n-a mai auzit-o vreodată. Nori mari, întunecoşi şi negri s-au coborât şi au acoperit aripa templului şi aşezându-se asupra oraşului, l-a acoperit ca un val, şi un puternic cutremur de pământ a zguduit totul. Atât de înfricoşătoare au fost semnele ce s-au văzut, atât pe ceruri cât şi pe pământ, încât se zice că Dionisie Acropagul ar fi exclamat: ,,sau că autorul naturii suferă, sau că Universul se sfârşeşte.”

Către ceasul dintâi al nopţii mi-am luat mantaua pe mine şi am pornit pe jos în oraş, spre porţile Golgotei. Jertfa era consumată!… Mulţimea se întorcea în cetate, dar de fapt doar agitată, dar şi posomorâtă şi cu feţele întunecate şi mohorâte de disperare. Mulţi erau cuprinşi de frică şi de remuşcare pentru cele ce văzuseră. De asemenea am văzut pe mica trupă de ostaşi, trecând mâhniţi, iar purtătorii steagului îşi învăluiseră capul în semn de întristare. Am auzit un ostaş murmurând în cuvinte străine, pe care eu nu le-am înţeles. Ici şi colo se vedeau grupuri de oameni şi femei adunaţi şi, când aruncau privirea spre muntele Calvarului, rămâneau nemişcaţi, ca în aşteptarea vreunei alte minuni a naturii.

M-am întors în Pretoriu întristat şi plin de gânduri care mă frământau. Urcându-mă pe trepte se puteau vedea stropii de sânge care curseseră de la Nazarinean.După un timp a venit la mine un bătrân, cu o grupă de femei  plângând, care rămăseseră la poartă, iar el s-a aruncat la picioarele mele plângând amar. L-am întrebat ce vrea şi el mi-a zis: ,,Eu sunt Iosif din Arimateia şi am venit să cer de la tine îngăduinţa de a îngropa pe Iisus din Nazaret…” I-am zis: ,,Cerinţa ta se va împlini…”

Atunci, primind raportul că Iisus este mort, am poruncit lui Naulius să ia cu sine ostaşi şi să supravegheze înmormântarea, ca să nu fie împiedicată. Câteva zile mai târziu mormântul a fost găsit gol. Ucenicii săi au vestit în toată provincia că Iisus s-a sculat dintre morţi cum prezisese el.

Îmi mai rămăsese numai această datorie, ca să fac cunoscut împăratului această întâmplare dezgustătoare şi neobişnuită. Chiar în noaptea aceea, ce a urmat catastrofei neaşteptate, am început a face acest raport şi, de către ziuă, s-a auzit un sunet de pe Calvar, intonând aria Dianei, care a venit la urechile mele!…

Aruncându-mi privirile spre poarta Cezarului, am văzut apropiindu-se o trupă de soldaţi şi am auzit sunetul trâmbiţei care intona marşul Cezarului. Erau întăririle care mi se făgăduiseră, cele două mii de ostaşi aleşi, şi pentru a grăbi sosirea lor, au călătorit toată noaptea. A fost hotărât de soartă!… am strigat eu cu amărăciune şi frecându-mi palmele, ca marea nelegiuire să fie îndeplinită şi ca pentru scopul de a împiedica răscoala de ieri, trupele de ostaşi să sosească astăzi!!!… Soartă crudă, cum îţi baţi joc de soarta muritorilor! Era prea adevărat ce a strigat Nazarineanul de pe cruce: ,,S-a sfârşit”.

Acesta este cuprinsul raportului şi rămân al Majestăţii Voastre supus, cu respect şi smerenie.

Guvernatorul PONŢIU PILAT.

Făcut în Ierusalim, în a XXVIII-a zi a lunii Martie.

Anul 4147 de la creaţiune.

Raportul lui Pilat (I)

CITIŢI ACEST ARTICOL ŞI VĂ VEŢI CUTREMURA

Uite o mică lecţie de istorie, potrivită cu această perioadă de apropiere a sacrificiului Mântuitorului, pe care o trăim cu emoţie intensă! Este Raportul scris de Pilat (guvernatorul Iudei) către Tiberiu (împăratul Imperiului Roman), imediat după Răstignire…

Raportul lui Pilat a fost găsit în una din bibliotecile Vaticanului de către un student german care se afla la Roma pentru studii teologice. Dar studentul acesta nu l-a găsit prea important ca să-l copieze. Întâmplarea a făcut însă ca peste câţiva ani fostul student să-i povestească despre el unui englez, W.D. Nahan. Englezul s-a arătat extrem de interesat şi prin intervenţii stăruitoare l-a convins pe tânărul german, ajuns între timp profesor de teologie, să ia legătura cu Vaticanul pentru a-i procura o copie. Intrat în posesia documentului Nahan l-a tradus în limba engleză, încredinţându-l unui cotidian de mare tiraj din Anglia.

Către Cezarul Tiberiu, Nobile Suverane, salutare!

Cauzele care au provocat acea tulburare în Ierusalim, au fost în legătură cu Iisus din Nazaret, şi evenimentele care au avut loc în provincia mea acum câteva zile, au fost de un astfel de caracter care mă face să vi le raportez cu de-amănuntul, pentru că eu nu voi fi deloc surprins dacă, în scurgerea timpului acestuia, nu se va schimba cu totul soarta naţiunii noastre, căci se pare că în zilele din urmă, zeii au încetat de a mai putea fi ispăşiţi. Eu, din partea mea, sunt gata să spun: blestemată fie ziua aceea în care eu am urmat pe Valerius Graţius la guvernarea Iudeii.

La sosirea mea în Ierusalim am luat în primire sala de judecată şi-am poruncit să se facă ospăţ mare, la care am invitat pe Tetrarhul Galileii, dimpreună cu Arhiereul, şi pe toţi oficialii lui. La ora anunţată, niciunul din oaspeţi nu s-a arătat. Aceasta a fost o insultă pentru onoarea mea personală!… Mai târziu, după câteva zile, a venit la mine Arhiereul, ca să-şi ceară scuze.

Îmbrăcămintea şi purtarea sa erau grozav de viclene. El pretindea că religiunea sa îl opreşte pe el şi pe supuşii lui, de a sta la aceeaşi masă cu romanii şi să închine libaţiuni (ciocnire de pahare) cu ei. Eu am crezut că e bine să accept această scuză, dar tot cu acea ocazie m-a convins că cei cuceriţi se declară duşmani ai cuceritorului şi mi se părea că, dintre toate oraşele cucerite, Ierusalimul era cel mai greu de cârmuit.Atât de turbulent era acest popor încât eu trăiam mereu cu frica să nu izbucnească în orice moment o răscoală. Pentru suprimarea ei nu aveam însă decât o mână de soldaţi şi un sutaş.

Am cerut întăriri de la Guvernatorul Siriei, dar acesta m-a informat că şi el abia are trupe îndeajuns pentru a-şi apăra provincia sa. O dorinţă nestăpânită de cucerire, adică de a ne întinde împărăţia dincolo de mijloacele noastre de apărare, mă tem să nu fie o cauză de răsturnare a nobilului nostru guvernământ.

Printre mai multe veşti ce mi-au venit, una m-a interesat în mod deosebit: un tânăr – se zicea – a apărut în Galileea, predicând pe un ton blând şi nobil o altă lege, în numele lui Dumnezeu ce l-a trimis. La început mă temeam că acesta să nu fie vreun agitator care să aţâţe poporul contra Romanilor, dar nu după mult timp temerile mele au fost spulberate. Iisus din Nazaret a vorbit mai mult ca un prieten al Romanilor decât al evreilor.

Trecând într-o zi pe lângă locul ce se chema Siloan, am văzut o mare adunare de popor, iar în mijlocul ei pe un tânăr care stătea rezemat de un copac şi, în seninătate şi calm, predica mulţimii. Mi s-a părut că este Iisus. Era tocmai ce mă aşteptam să văd, atât de mare era deosebirea între El şi ascultătorii lui. Părul şi barba aurie îi dădeau o înfăţişare cerească. El părea a fi cam de vreo 30 de ani. N-am văzut în viaţa mea o privire atât de senină şi de dulce, un contrast izbitor între El şi ascultătorii lui, cu bărbile lor negre şi feţele întunecate.

Nevoind să-l întrerup prin prezenţa mea, mi-am continuat drumul înainte, dar am făcut semn secretarului meu să se asocieze mulţimii şi să asculte ce vorbeşte. Numele secretarului meu este Naulius. El este strănepotul şefului de spionaj şi de conspiraţie care s-a ascuns în Etruraia, aşteptând pe Cătălina. Naulius este un vechi băştinaş din Iudeia, astfel că el cunoaşte bine limba ebraică. Îmi este foarte devotat şi vrednic, de toată încrederea.

Când am sosit şi am intrat în sala de judecată am găsit pe Naulius care mi-a istorisit cuvintele auzite de la Iisus la Siloan. El mi-a zis: ,,Niciodată nu am citit în cărţi sau în lucrările filozofilor ceva ce ar semăna predicilor lui Iisus. Unul dintre evreii răsculători, din care sunt atâţia în Ierusalim, l-a întrebat dacă este cu cale de a da tribut Cezarului; Iisus a răspuns: “daţi Cezarului cele ce se cuvin Cezarului şi lui Dumnezeu cele ce se cuvin lui Dumnezeu”.

Tocmai din cauza înţelepciunii lui, eu am îngăduit Nazarineanului libertatea, pentru că era în puterea mea să-l arestez şi să-l trimit la Pretoriu, dar aceasta ar fi fost împotriva dreptăţii ce a caracterizat totdeauna pe Romani. Omul acesta nu era tendenţios şi nici răsculător şi eu l-am ocrotit cu protecţia mea, poate necunoscută lui. El avea libertatea să lucreze, să vorbească şi să facă adunări şi să ţină predici poporului şi să-şi aleagă ucenicii, neîmpiedicat de niciun mandat pretorian. Dacă s-ar întâmplat însă, ferească-ne zeii, aceasta este doar o presupunere, dacă s-ar întâmpla, zic eu, ca religia strămoşilor noştri să fie înlocuită de religia lui Iisus, lucrul acesta s-ar datora acestei nobile toleranţe şi prea marii indulgenţe pe care le îngăduie Roma. Pe când eu, mizerabil nenorocit, voi fi fost poate instrumentul pe care creştinii îl numesc ,,Providenţa”, prin care să vină peste noi această soartă şi destin. Dar libertatea aceasta nemărginită, dată lui Iisus, a indignat tare pe evrei; dar nu pe cei săraci, ci pe cei bogaţi şi puternici, într-adevăr, Iisus era foarte aspru cu cei din urmă (cu bogaţii) şi de acasta a fost pentru mine un bun motiv de a nu tulbura libertatea Nazarineanului.

Fariseilor şi cărturarilor le zicea: ,,Voi sunteţi pui de viperă, voi vă asemănaţi cu mormintele văruite”; alteori, indignat de îngâmfatele lor postiri şi dăruiri ale bogaţilor, le spunea că ,,doi bani ai unei văduve sărace sunt mai preţuiţi înaintea lui Dumnezeu”, decât darurile lor bogate. În fiecare zi se făceau plângeri la sala de judecată contra abuzurilor evreilor bogaţi. Eram informaţi că vreo nenorocire o să i se întâmple acestui om; căci nu va fi fost pentru prima oară când Ierusalimul să-şi omoare cu pietre pe cei care erau numiţi de ei ,,profeţi”. Şi dacă Pretoriul le va refuza plângerea, ei vor face apel la Cezarul!

Conduita mea a fost aprobată de senat şi mi s-a promis o întărire de soldaţi, după terminarea războiului cu Parţii, fiindcă altfel eu nu eram în stare să preîntâmpin o răscoală. M-am hotărât apoi să iau o măsură care făgăduia de mai mult, pentru a stabili liniştea în oraş, fără a supune Pretoriul la concesiuni umilitoare. Am scris lui Iisus, invitându-l la o convorbire cu mine, în sala de judecată, şi el a venit.

Precum ştiţi, Nobile Suverane, în venele mele curge sânge iberic, amestecat cu sânge roman, care nu cunoaşte frica şi este nesupus emoţiilor;mă plimbam prin curtea palatului meu, când Nazarineanul apăru şi când am dat cu ochii de el mi s-a părut ca şi cum o mână de fier mi-ar fi legat picioarele de pământ şi tremuram, fără voia mea, ca un vinovat, deşi Nazarineanul era calm şi liniştit ca un nevinovat. Când a venit la mine, s-a oprit deodată şi ca printr-un semn, părea că-mi zice: Iată-mă, am sosit!

Câtva timp eu am rămas încremenit şi priveam cu admiraţie, respect şi frică, asupra acestei figuri de om supranatural, o formă de om necunoscută numeroşilor pictori şi sculptori care au dat forme şi figuri la tot felul de zei şi eroi.

,,Iisuse…”, i-am zis în cele din urmă şi limba mea gângăvea ,,…Iisuse din Nazaret, eu ţi-am dat, timp de trei ani de zile, o mare libertate de vorbire şi rău nu-mi pare. Cuvintele tale sunt ale unui înţelept, ale unui om învăţat. Nu ştiu dacă tu ai citit Socrate sau Platon, dar un lucru îţi spun, că în predicile tale se află o simplitate majestoasă, care te ridică mult mai sus, deasupra acestor filozofi. Împăratul este informat despre tine şi eu, umilul său reprezentant în această comunitate, sunt foarte fericit că ţi-am îngăduit această libertate de care te bucuri şi tu, atât de vrednic. Totuşi nu pot ascunde de tine că predicile tale au stârnit mari şi puternice duşmănii contra ta. Nici aceasta nu este de mirat: Socrate şi-a avut duşmanii săi şi a căzut victimă lor. Ai tăi sunt fără îndoială aprinşi contra ta, din pricina libertăţii pe care ţi-o dau. Mă învinuiesc de a fi în legătură directă şi unire cu tine, cu scopul de a dezbrăca pe evrei de mica putere ce o mai au de la romani. Rugămintea mea deci – nu zic puterea mea – este ca tu să fii pe viitor mai cu băgare de seamă şi să eviţi a jigni mândria duşmanilor tăi, ca să nu se răscoale populaţia stupidă în contra ta şi să mă silească pe mine să întrebuinţez mijloacele justiţiei…”

Nazarineanul însă a răspuns liniştit: ,,Prinţ al pământului, cuvintele tale nu ies din adevărata înţelepciune. Spune furtunii: stai în mijlocul muntelui, căci altfel vei dezrădăcina copacii din vale. Furtuna îţi va răspunde: numai Dumnezeu cunoaşte încotro merge furtuna. Adevăr îţi zic ţie, înainte de a înflori rozele Saronului, sângele celui drept va fi vărsat…”, continuă el cu emoţie.

Eu i-am zis: ,,Tu eşti mai preţios mie pentru înţelepciunea ta, decât toţi tulburătorii aceştia şi îngâmfaţii farisei, care abuzează de libertatea dată lor de Roma, complotează împotriva Cezarului şi ne ţin într-o frică continuă, aceşti mizerabili neliniştiţi. Ei cunosc că lupul din pădure se-mbracă uneori în lână şi piei de oaie. Eu te voi apăra faţă de ei. Palatul meu de justiţie este deschis ţie pentru scăpare…”

Cu nepăsare şi clătinându-şi capul, cu un har şi un zâmbet dumnezeiesc, Iisus îmi ripostă: ,,Când ziua aceea va fi sosit, nu va fi scăpare pentru Fiul Omului, nici sub pământ. Sălaşul celui drept este acolo…”, zise el arătând spre cer, ,,…ceea ce este scris în cărţile profeţilor, trebuie să se împlinească!”

,,Tânărule…”, i-am spus eu pe un ton moale, ,,…tu mă obligi ca simpla mea cerinţă să o preschimb în poruncă. Siguranţa provinciilor mele, care este încredinţată îngrijirii mele, cere asta. Trebuie să arăţi mai multă moderaţie în predicile tale. Nu vătăma pe alţii, aceasta îţi poruncesc. Fericirea să te însoţească, mergi în pace.”

,,Prinţ al pământului…”, a răspuns Iisus, ,,…nu am venit ca să aduc în lume război, ci pace şi iubire şi bunăvoinţă. Eu m-am născut în aceeaşi zi în care Cezarul a dat pace lumii romane. Prigonirea nu este de la mine. Eu o aştept de la alţii şi o voi întâmpina în supunere faţă de voinţa Tatălui meu, care mi-a arătat calea. De aceea restrânge-ţi puţin înţelepciunea ta lumească. Nu este în puterea ta de a aresta victima de la picioarele altarului ce ispăşesc”.

După aceste cuvinte el a dispărut ca un nor luminos, după perdelele pretoriului. Duşmanii lui Iisus s-au adresat în cele din urmă lui Irod, să se răzbune asupra Nazarineanului. Dacă Irod ar fi urmat propria sa înclinare, în această privinţă, el ar fi ordonat imediat osânda la moarte a lui Iisus, însă el, deşi mândru de cinstirea domniei sale, se temea de senatul Romei, de a nu comite vreo faptă care ar fi putut să-i nimicească influenţa asupra Senatului, astfel nu luă nicio hotărâre.

Bancurile de duminică

* O femeie de 54 de ani se mărită pentru a 4-a oară. În noaptea nunţii îi spune noului ei soţ: – Te rog să fii tandru cu mine. Încă sunt virgină!
– Ha! Ha! Ha! Cum poţi să fii virgină?, întrebă soţul incredul. Doar ai mai fost măritată de 3 ori!
– Ei bine, răspunde femeia, primul meu soţ era psihiatru. Tot ce îşi dorea era să vorbească despre sex. Al doilea meu soţ era ginecolog. Tot ce îşi dorea era să se uite la sexul meu. Al treilea meu soţ era colecţionar de timbre. Oh, Doamne, ce dor mi-e de el!!!

* – Dragostea mea, murmură soţul devenit tată pentru prima dată. Când mă gândesc că toate suferinţele prin care ai trecut sunt din cauza mea…

– Nu, nu, dragul meu, nu…

* Un tip ajunge la porţile Raiului, în faţa lui Sf. Petru. Acesta îl întreabă: – Ai făcut ceva deosebit în viaţa ta care să merite să întri în Rai?
– Da, mă pot gândi la un singur lucru. Odată, când făceam un drum în Black Hill, în Dakota, am dat peste un grup de motociclişti duri şi mari şi răi, care maltratau o tânără. M-am dus direct la ei şi le-am cerut să o lase în pace, dar ei nu m-au ascultat. Aşa că m-am dus la cel mai mare, cel mai tatuat, şi i-am tras una în cap, i-am răsturnat motocicleta, i-am smuls cercelul din nas şi l-am aruncat de pământ. Apoi am ţipat:
– Acum, înapoi băieţeilor, sau veţi avea de-a face cu mine!
Sf. Petru a fost impresionat.
– Când s-a întâmplat asta?
– Acum câteva minute.

* Un bărbat, la volanul unei maşini. Noapte, el foarte obosit după multe ore de condus. La un moment dat trage pe dreapta pentru foarte necesarul pui de somn. Nici n-apucă s-aţipească, că-l trezeşte unul: – Nu vă supăraţi, aveţi ceas?
Ăsta, nervos, răspunde:
– E 4 jumate!, şi se bagă iar la somn.
După ceva timp, altul îi bate la geam:
– Nu vă supăraţi, aveţi cumva un ceas?
Tipul, şi mai nervos:
– E 5 fără 10!
După care scrie pe o foaie mare: ,,NU ŞTIU CÂT E CEASUL” şi o lipeşte pe maşină. Un al treilea se opreşte şi îi bate la geam.
– Tu ce mai vrei, mă?, întrebă şoferul enervat la culme.
– E 5 şi 10!

* Unui şofer aflat în misiune, plutonier de armată, îi rămâne camionul blocat în noroi. La un moment dat trece jeep-ul generalului care îl vede chinuindu-se să împingă camionul. – Ce faci, plutonier?
– Am rămas împotmolit şi încerc să scot camionul din noroi, să trăiţi!
– Hai să te ajut!
Se chinuie cei doi şi după două ore, plini de noroi, reuşesc într-un final să mute camionul.
– Hai că am făcut-o şi pe asta! Dar ce transporţi, plutonier?
– 30 de recruţi, să trăiţi!

* Doi pensionari, prieteni vechi, se regăsesc pe o terasă, la o ,,bericică” rece: – Cum te descurci cu pensia?
– Nu prea bine, dar mai lucrez!
– Unde?
– Joc în filme erotice pentru bătrâni.
– Şi cum te descurci la scenele alea tari? Mai poţi?!
– Aaa, nu, prietene, acolo avem cascadori.

* O tipă îşi sună prietena: – Auzi dragă, să ştii că sunt disperată! Soţul meu nu mă mai bagă în seamă deloc!
– Da… ştiu cum e, şi eu am trecut prin asta!
– Şi cum ai rezolvat problema?
– Păi du-te la coafor, aranjază-ţi părul, îmbracă-te cât mai sexy şi aşteaptă-l şi tu cu cina pregătită, provoacă-l!
A doua zi tipa urmează sfatul prietenei şi îşi aşteaptă soţul. Acesta vine obosit de la serviciu, când acasă… surpriză! Soţia îl aştepta cu masa pregătită, îmbrăcată foarte sexy, iar când i-a servit masa a lăsat să se vadă anumite părţi ale corpului. Soţul o privi un timp după care îi spune:
– Dacă n-ai fi nevastă-mea… mamă ce ţi-aş face…!

Uimitor şi mişcător

Durerea câinelui care suspină în tăcere:

Preoţii nu au curaj să-l dea afară din biserică! De ce nu vrea să plece?

Ataşamentul unui câine pentru stăpânul său nu are nicio barieră.

Povestea acestui patruped a impresionat o lume întreagă.

 

Un câine, al cărui stăpân a murit acum două luni, vizitează în fiecare zi biserica unde s-a ţinut slujba de înmormântare. Ciccio, un ciobănesc german în vârstă de 12 ani, vine în fiecare zi la biserica Santa Maria Assunta din San Donaci (Italia).

Sud Italia News scrie că ciobănescul plânge la mormântul Mariei Lochi, stăpâna care era cunoscută drept o mare iubitoare de animale.

,,În semn de recunoştinţă pentru stăpâna sa, câinele merge în fiecare zi la biserică şi stă chiar lângă preoţii care ţin slujba”, scriu italienii.

Preoţii nu îndrăznesc să îl alunge din biserică: ,,Nu l-am auzit niciodată să latre în biserică. Vine şi ascultă liniştit slujba.”

 

Patriotismul ţiganilor

Gest patriotic al ţiganilor din Harghita: au dezarborat cablul secuiesc de pe sute de stâpli

Scandalul drapelului ia amploare în Harghita, după ce mai multe grupuri de ţigani s-au solidarizat recent cu românii din judeţ. Autoproclamaţii ,,ţigani patrioţi” şi-au manifestat în cursul nopţii opinia faţă de pretenţiile de autonomie ale comunităţii maghiare, dând jos cablul secuiesc de pe sute de stâlpi unde fusese arborat, inclusiv în faţa Primăriei şi Prefecturii din Miercurea Ciuc.

,,Să se ducă în ţara lor, să-şi fluture cablul pe stâlpi cât vor ei”, a declarat Pardailean Acrişor, liderul unui grup de ţigani patrioţi. ,,Noi ne-am făcut doar datoria civică, în spiritul Constituţiei acestei ţări. Am smuls simbolul lor revizionist şi şovin, l-am încărcat în căruţă şi sperăm să luăm pe ei nişte bani româneşti autentici.”

Pentru a-şi face înţeles mesajul, patrioţii declară că au vândut la fiare vechi şi câteva semafoare şi semne de circulaţie din municipiu, motivând că se simt profund jigniţi de combinaţiile roşu-verde, respectiv alb-roşu, ,,inspirate în mod evident de drapelul Ungariei”.

Interzis femeilor

Omul e încă prizionerul propriei neputinţe!

Într-o epocă în care turismul pare să nu mai cunoască limite, mai există încă destinaţii cărora femeilor le sunt interzise, din motive de natură religioasă sau care ţin de tradiţii locale. Acestea sunt locuri în care femeile nu vor avea niciodată acces.

 

 

20130113150139

Muntele Athos

Muntele Athos, din Grecia, este unul dintre locurile în care inegalitatea de sexe se aplică în detrimentul femeilor. Mai mult, această restricţie se aplică şi în cazul femelelor din anumite specii de animale domestice. Cunoscută printre credincioşi şi ca ,,Muntele Sfânt”, regiunea cuprinde o parte dintr-o peninsulă a Macedoniei şi din regiunea muntoasă a Greciei. Ţinutul are autonomie, iar aici nu intră decât bărbaţii care au un permis special, deoarece locul este destinat călugărilor ortodocşi.

arabia saudita1

Arabia Saudită

Dacă eşti femeie şi vrei să intri în Arabia Saudită de una singură, ar fi cazul să ştii că este mai uşor să ajungi pe Marte decât în această ţară. Turistele neînsoţite nu au voie să intre aici.  Singura modalitate prin care femeile străine pot intra în această ţară este ca ele să fie însoţite de o rudă de sex masculin. Aici, femeile au nevoie de permisiunea bărbaţilor pentru aproape orice.

view-of-haji-ali-dargah-mumbai

Mormintele sacre de la Haji Ali Dargah Shrine, din Mumbai, India

Deşi este vizitată zilnic de un număr de turişti ce poate ajunge până la 20.000 de persoane, moscheea Haji Ali Dargah Shrine, din Mumbai, India, interzice accesul femeilor în zona mormintelor sfinte de aici.

pD112172817

Muntele Omine din Japonia

Deşi în anul 2004 a fost inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO, Muntele Omine din Japonia rămâne în continuare una dintre destinaţiile turistice interzise femeilor. De mai bine de 1.300 de ani, doar bărbaţii au ecaladat stâncile care duc la templul budist aflat pe vârful muntelui. Acest lucru se întâmplă deoarece se consideră că femeile ar putea distrage atenţia pelegrinilor care vin să se reculeagă şi să stea departe de orice tentaţie lumească.

20130113151606

Mănăstirea Frăsineni, România

Şi în România există un loc în care femeile nu au voie să intre, motivele fiind tot cele de natură religioasă. Este vorba despre Mănăstirea de la Frăsineni, aflată în comuna Muerească, din judeţul Vâlcea, loc destinat exclusiv călugărilor şi credincioşilor veniţi să se reculeagă. Rânduiala a fost lăsată de Sfântul Ierarh Calinic, care, vizitând mănăstirea în secolul al XIX-lea, a decis ca aici să nu se mănânce niciodată carne şi ca în interiorul ei să nu calce vreodată picior de femeie.

IMPORTANT! Top al supermarketurilor din România

TOP al supermarketurilor din România, din punct de vedere al raportului calitate/preţ. Important este gradul de satisfacţie al clienţilor, rezultat din sondaje proprii şi reclamaţii la ANPC. Menţionăm că termenul de ,,supermarket” include toţi comercianţii din retail.

1. Kaufland. Discounter german – 75 de magazine, în România din 2005. – gradul de satisfacţie al clienţilor: 81%
– Ce să cumpăraţi: fructe şi legume.
– Feriţi-vă de sortimentele din carne de porc.

2. Lidl. Discounter german – 136 de magazine (a preluat reţeaua Plus). – gradul de satisfacţie al clienţilor: 78%.
– Ce să cumpăraţi: mezeluri, conserve, lactate.
– Produsele electrocasnice sunt de o calitate inferioară.

3. Billa. Supermarket german de origine austriacă, sub umbrela concernului Rewe. În România din 1999 – 63 de magazine. – gradul de satisfacţie al clienţilor: 78%.
-Ce să cumpăraţi: brânzeturi, produse de patiserie, vinuri, condimente, specialităţi internaţionale.
– Deşi este ca bază un discounter, preţurile sunt mari.

4. Metro. Companie germană cu cel mai mare impact pe piaţa cash&carry. În România din 1996 – 32 de magazine. – gradul de satisfacţie al clienţilor: 75%.
– Ce să cumpăraţi: peşte şi fructe de mare (marţea şi sâmbăta), băuturi fine.
– Evitaţi carnea de vită şi cea de curcan, mezelurile.

5. Carrefour. Cel mai mare retailer din Europa şi al doilea din lume, după Wal-Mart. În România, grupul francez este din 2001, deţine 82 de magazine (25 hipermarketuri, 52 supermarketuri şi 5 magazine de proximitate), iar cifra de afaceri este de 1,2 miliarde de euro. – gradul de satisfacţie al clienţilor: 73%
– Ce să cumpăraţi: haine (firma Tex), cosmetice (cele făcute de Farmec sub brandul Carrefour), specialităţi tradiţionale (mezeluri sa-crude), fructe exotice şi uscate.
– Evitaţi: carnea, peştele, fructele de mare (de cele mai multe ori depăşite din punct de vedere al termenului de garanţie).
Atenţie: se fură la cântar.

6. Mega Image. Reţea de origine belgiană, cu 124 de magazine în România, din 1995. – gradul de satisfacţie al clienţilor: 73%.
– Ce să cumpăraţi: semipreparate.
– Multe din nereguli vizează înşelătorii la cântar sau înscrisuri pe etichete.

7. Cora. Hipermarket aflat sub umbrela grupului Louis Delhaize, cu 8 magazine în România. – gradul de satisfacţie al clienţilor: 72%.
– Ce să cumpăraţi: peşte proaspăt, mezeluri, carne de oaie, vinuri, jucării.
– Ce să evitaţi: electrocasnice, mobilă.

8. Real. Hipermarket cu autoservire sub umbrela nemţilor de la Metro. În România din 2006, deţine 24 de magazine. – gradul de satisfacţie al clienţilor: 68%.
– Ce să cumpăraţi: vinuri, peşte, cosmetice.
– Evitaţi produsele de patiserie şi cele de post.

9. Selgros. Retailer de tip cash&carry cu origini germane care a intrat în România în 2001 şi deţine acum 19 magazine. – gradul de satisfacţie al clienţilor: 68%.
– Ce să cumpăraţi: fructe, produse camping şi sport, conserve.
– Ca dezavantaje enumerăm reţea restrânsă, cu magazine în apropierea rivalilor mai cunoscuţi, marketing modest.

10. Auchan. Retailerul francez controlat de familia Mulliez este în România din noiembrie 2006 şi are 9 magazine. – gradul de satisfacţie al clienţilor: 66%.
– Ce să cumpăraţi: detergenţi şi produse de curăţenie (marca proprie), accesorii pentru bebeluşi.
– Principalul dezavantaj e reprezentat de dispunerea uşor haotică a produselor.

11. Penny Market/XXL. Companie din grupul german Rewe, supermarket înrudit direct cu Billa, dar care promovează produse mai ieftine, dar nu de aceeaşi calitate. Are una din cele mai vaste reţele din România: 130 de magazine. – gradul de satisfacţie al clienţilor: 65 la sută.
– Ce să cumpăraţi: produse de băcănie, semipreparate.
– Produsele oferite sunt mai degrabă pentru clienţi nepretenţioşi.

12. Profi. Face parte din acelaşi grup, Louis Dellhaze, cu Mega Image şi Cora. Deşi dispune de o reţea vastă: 115 magazine, oferă produse, ca şi Penny, pentru clienţi mai puţin pretenţioşi.
– gradul de satisfacţie al clienţilor: 63%.

Minunea naturală din ţara noastră

Minunea naturală din ţara noastră care a ajuns în topul celor mai frumoase cascade din lume

Neglijată în România, dar apreciată de străini. Minunea naturală din ţara noastră care a ajuns în topul celor mai frumoase cascade din lume

România se poate mândri cu una din cele mai frumoase cascade de pe planetă. Aşa consideră un site american consacrat ,,minunilor geografice”. Este vorba de cascada Bigăr din rezervaţia naturală cu acelaşi nume, situată în Munţii Anina din judeţul Caraş-Severin. Apele unui râu subteran ies pe neaşteptate la suprafaţă pentru a se prăbuşi de la o înălţime de 200 de metri, dispersate într-o peliculă foarte fină peste stânci. Site-ul Word Geography poziţionează cascada Bigăr între opt cascade ,,unice” din toată lumea. Autorul adaugă că aceste minuni ale naturii sunt, încă, foarte puţin cunoscute de oameni.