BANCURILE SĂPTĂMÂNII
.
* Înainte să plec în vacanță, prietenii m-au avertizat:
– Ai grijă acolo, în Thailanda, când agăți o femeie… nu toate sunt ceea ce par a fi.
Așa că am întâlnit această femeie frumoasă… arăta ca o femeie, dansa ca o femeie, săruta ca o femeiem dar când m-a dus acasă și a făcut o parcare laterală perfectă am știut că ceva nu e în regulă…
.
* Într-o zi geroasă de iarnă, un urs e trezit din hibernare de strigătul jalnic al unui iepuraș:
– Calule, calule! Auleuuu! Calule!…
Supărat, ursul se răstește la iepuraș:
– Bă, Iepurilă, taci și tu în ****** din gură! Nu vezi că urli lângă o peșteră de urși? Doar știi că pe vremea asta hibernăm.
– Calule, calule! Caluuuleee!
Enervat, ursul se răstește din nou la iepuraș, amenințându-l în același timp:
– Taci Iepurilă, că trec la măsuri extreme!
Iepurașul parcă era surd:
– Calule, calule! Caluuuleee!
Ursul își iese din răbdări, se repede afară din peșteră și fuge către iepuraș. Urecheatul speriat se dă la o parte, iar ursul, din cauza inerției, cade într-o groapă adâncă ce se afla în spatele iepurașului. Acesta se apropie de groapă, privește în jos și începe să strige jalnic:
– Ursule, ursule… Văleeeeu… ursuleeee!…
.
* I: – Ce este o dilemă?
R: – Închipuieți că stai gol în pat, între o femeie foarte sexy și un homosexual. Cui îi întorci spatele?
.
* I: – De ce sunt mai mulți homosexuali decât intelectuali?
R: – Pentru că mult mai greu intră ceva în cap, decât în cur!
.
* I: – Care e diferența dintre inginerul mecanic și inginerul constructor?
R: – Primul construiește arme de distrugere, al doilea… ținte.
.
* Gheorghe și Ion.
– Bă, Ioane, lumea vorbește că nevastă-ta și-o pune cu tot satul.
– No, las’ mă Ghe, că nu-i bai… că satu-i mic.
.
* Un hoț intră noaptea într-o casă unde proprietarii erau plecați. Când tocmai băga banii în sac aude o voce:
– Isus te privește!
Se uită el în toate părțile și nu vede nimic. Mai încolo bagă bijuteriile în sac și iar aude o voce:
– Isus te privește!
Se uită și vede un papagal. Papagalul îi zice:
– Pe mine mă cheamă Moise, da’ să știi că Isus te privește:
Hoțul râde și întreabă:
– Ce tâmpit își botează papagalul Moise?
Papagalul:
– Același tâmpit care și-a botezat dobermanul Isus.
.
* Un reporter, pe stradă:
– Bună ziua! Cred că știați deja, astăzi este ziua domnului președinte. Vreți să-i urați ceva?
– Păi… da: La mulți ani! Cu executare!
.
* Două statui așezate una în fața celeilalte, pe o alee. Un el și-o ea, nuduri. Coboară un înger și le dă viață:
– Drept răsplată că ați îndurat 80 de ani frigul și căldura, fără să vă plângeți, aveți 20 minute în care să faceți ce vreți voi.
Se duc statuile într-un tufiș și încep să se audă chicoteli. Când se întorc, îngerul le zice:
– Am văzut că v-a plăcut. Aveți încă 20 minute.
La care una dintre statui îi zice celeilalte:
– De data asta facem invers, ții tu porumbelul și mă cac eu pe el!
.
* Descoperire științifică:
Românii bolnavi se trag din românii sănătoși care au mers la un control medical!
.
* Bursa forței de muncă:
Studio de filme porno angajează impotent pentru rolul eroului negativ.
.
* Un șofer ardelean a fost prins de radar cu 224 km/h pe autostrada Transilvania. S-a mai dus un mit. Urmează știrea că în Moldova nu se mai bea alcool!
.
* A arunca mucurile de țigară pe geam este o dovadă de proastă educație. Acestea pot nimeri în oamenii nevinovați care urinează sub fereastră.
.
* Fericiți cei ce nu fumează și nu beau alcool, că aceia vor muri sănătoși!
.
* Liechtenstein tocmai a evitat un război civil după o ceartă aprigă între cinci lucuitori.
.
* – Bunico, ai sida?
– N-are bunica, că ți-ar da!
.
* Dacă am pierdut ceva… stau liniștit… nu am pierdut mult…
Dacă am pierdut mult… stau relaxat… nu am pierdut totul…
Dacă am pierdut totul… îmi trăiesc viața, că nu mai am ce pierde.
Epigrama care mușcă (CXII)
LA ÎNMORMÂNTAREA UNUI MILIARDAR
Când moare un om bogat,
Se strâng ulii de îndat’;
Fiecare vrea o parte
Din averea ce se-mparte.
Incredibilele beneficii ale ardeiului iute
Unele dintre beneficiile pentru sănătate ale ardeiului iute sunt aproape incredibile, iar reputația acestuia este în continuă creștere, în urma cercetărilor medicale. Ardeiul iute poate contribui la distrugerea celulelor canceroase din prostată, plămâni, pancreas și poate opri un atac de cord în maxim 30 de secunde. Ardeiul iute face parte din familia capsicum, și este cunoscut sub denumirea de „capsicum annuum”. Ardeiul iute ajută la stimularea metabolismului, prin acțiunea pe care o are asupra structurii venoase.
Beneficii pentru sănătate. Nu este nimic mai uimitor decât efectele pe care ardeiul iute le are asupra sistemului circulator, cum ar fi alimentarea elementelor vitale din structura celulară a capilarelor, venelor, arterelor și ajutorul oferit pentru echilibrarea tensiunii arteriale. De aceea, ardeiul iute este unul dintre cele mai potrivite remedii pentru hipertensiunea arterială, curăță arterele și contribuie la diminuarea valorilor colesterolului rău sau a trigliceridelor. Având în vedere că bolile cardiovasculare sunt ucigașul numărul unu la nivel mondial, proprietățile ardeiului iute sunt deosebit de importante.
Ardeiul iute este benefic atât pentru stomac cât și pentru tractul intestinal, deoarece stimulează mișcarea peristalică a intestinului, ajută la eliminarea fecalelor și contribuie la reconstrucția țesutului din stomac, facilitând vindecarea leziunilor stomacale și ulcerelor intestinale. Atunci când se consumă ardei iute, acesta declanează o senzație de căldură în corp, din acest motiv chiar a fost una dintre plantele recomandate în caz de degerături. Usturător și picant, ardeiul iute este adăugat în diverse feluri gustoase de mâncare din întreaga lume. Iuțeala este determinată de o concentrație ridicată de capsaicină, studiată pentru utilizarea ei pe scară largă pentru reducerea efectelor durerii, beneficii cardiovasculare, precum și capacitatea de a preveni apariția cancerului.
Capsaicina are un rol esențial în deschiderea și drenarea pasajelor nazale congestionate. În plus, alături de conținutul ridicat de capsaicină, ardeiul roșu este o sursă excelentă de vitamina A, prin concentrația de carotenoizi pro-vitamina A, inclusiv beta-caroten. Beta-carotenul este nu doar un antioxidant puternic, ci poate fi convertit în organism în vitamina A, un nutrient esențial pentru sănătatea tuturor țesuturilor epiteliate (cele care căptușesc toate cavitățile corpului, inclusiv tractul respirator, gastro-intestinal și tractul reproductiv). Beta-carotenul poate fi util în reducerea simptomelor astmului, osteoartritei și artritei reumatoide. În plus, activitatea sa antioxidantă contribuie la prevenirea daunelor radicalilor liberi care pot determina ateroscleroza, cancerul de colon, diabetul zaharat și alte complicații, cum ar fi leziuni ale nervilor și boli de inimă.
Lupta contra inflamației. Ardeiul iute conține capsaicina, care încălzește corpul și este un inhibator puternic al substanței P, o neuropeptidă asociată cu procesele inflamatorii. Cu cât este mai iute un ardei, cu atât conține mai multă capsaicină. În prezent se studiază efectele capsaicinei ca tratament pentru tulburările fibrelor nervoase senzoriale, inclusiv dureri asociate cu artrita, psoriazis și neuropatie diabetică. Atunci când animalele injectate cu o substanță care provoacă artrita inflamatorie au fost hrănite cu alimente care conțineau capsaicină, debutul artritei a fost întârziat și inflamația a fost redusă semnificativ.
Ameliorarea pe cale naturală a durerii. Capsaicina aplicată local e un tratament eficient pentru durerile de cap și cele provocate de osteoartrită, după cum s-a demonstrat în urma studiilor. Multe dintre acestea se refereau la gestionarea durerii cauzate de neuropatia diabetică, au enumerat beneficiile aplicării locale a capsaicinei și rolul ei în atenuarea durerii asociate cu această condiție. În urma unui studiu de amploare, pacienții cu psoriazis au folosit preparate topice care conțineau fie capsaicină, fie placebo. Cei din prima categorie au raportat o îmbunătățire semnificativă a simptomelor. Principalul efect secundar ar fi resimțirea unei senzații de arsură în zona aplicată.
Beneficii cardiovasculare. Ardeiul roșu iute s-a dovedit a reduce nivelul colesterolului din sânge, a trigliceridelor și agregarea plachetară, crescând în același timp capacitatea organismului de a dizolva fibrina, o substanță cu rol important în formarea cheagurilor de sânge. Oamenii care consumă din belșug ardei iute, au șanse mai mici de a face atac de cord, accident vascular cerebral sau embolie pulmonară.
Ardeiul iute ameliorează sinusurile congenitale. Capsaicina nu reduce doar intensitatea durerii, ci stimulează fluidizarea secrețiilor de mucus din plămâni sau fosele nazale. Capsaicina este similară cu un compus care se regăsește în multe remedii pentru răceală, cu un rol în ameliorarea congestiei nazale, diferit fiind doar timpul de acțiune (capsaicina acționează mult mai repede). Un ceai cu ardei iute stimulează rapid scurgerea mucoaselor din pasajele nazale, ameliorând nasul înfundat și congestionat.
Stimulează imunitatea. Ardeiul iute de culoare roșu aprins are un conținut ridicat de betacaroten sau provitamină A. Două lingurițe de ardei iute pisat, furnizează 47% din valoarea zilnică de vitamină A, cu rol important în lupta anti-infecție și esențială pentru sănătatea țesuturilor epiteliale, inclusiv membranele mucoase care acoperă pasajele nazale, plămânii, tractul intestinal și cel urinar. De asemenea, vitamina A este prima linie de apărare împotriva agenților patogeni invadatori.
Prevenirea ulcerului gastric. Ardeiul iute are o reputație negativă și nemeritată de a contribui la apariția ulcerului gastric. Nu doar că ardeiul iute nu provoacă ulcerul gastric, ci chiar poate ajuta la prevenirea acestuia prin distrugerea bacteriilor care pot fi ingerate, stimulând în același timp celulele mucoasei stomacului să secrete sucuri de protecție care împiedică formarea ulcerului. De fapt, consumul de ardei iute este asociat cu diminuarea riscului de ulcer gastric.
Căldura care este resimțită de către o persoană în urma consumului de ardei iute este energia care rezultă în urma arderii caloriilor. Chiar și ardeii roșii conțin substanțe care contribuie la termogeneza și la consumul de oxigen, chiar la mai mult de 20 de minute după ce sunt consumate.
după Doina Marin
Aproape totul despre cafea (XIV)
Trei lucruri pe care nu le știi despre cafeaua decofeinizată
* Cafeaua decofeinizată conține… cafeină
Deși denumirea indică tocmai lipsa cafeinei și chiar acest fapt este motivul pentru care oamenii aleg să o consume, totuși această cafea conține cafeină, însă în cantități mai mici decât cafeaua normală. Procesul de decofeinizare nu este complet, astfel că o anumită cantitate de cafeină rămâne restantă în această cafea și câteva cești echivalează o ceașcă de cafea normală ca și conținut de cofeină. Așadar, nu vă mirați că încă nu dormiți după ce ați băut de-a lungul zilei mai multe cești de cafea decofeinizată.
* Solvenții folosiți pentru decofeinizare – nocivi
Dacă în cazul cafelei normale riscurile pentru boli cardio-vasculare apar doar atunci când este consumată în exces, dealtfel cafeaua este chiar protector cardio-vascular dacă este băută cu măsură, în cazul cafelei decofeinizate riscurile pentru boli de inimă și vase apar oricum. Aceste efecte negative se datorează creșterii colesterolului și predispoziția pentru hipertensiune și formarea plăcii de aterom.
Cafeaua decofeinizată este cafeaua care a avut cea mai mare parte din cafeină scoasă. De obicei, atunci când se calculează în greutate, cantitatea de cofeină găsită în mod natural în cafea este de aproximativ 1% pentru cafea Arabica și 2% pentru tipul de boabe de cafea Robusta. Din acest motiv, atunci când pe un pachet de cafea se spune că aceasta este 97% decofeinizat, aceasta înseamnă că 97% din 1% sau 2% din cafeină a fost eliminată. În acest moment, există două metode care sunt utilizate pentru a elimina cofeina din cafea.
Tehnici de degustare a cafelei
Avem un sfat: când degustați mai multe cafele, degustați-le mai întâi pe cele mai ușoare, trecând treptat la tipuri de cafea mai puternice. Pentru a decide dacă o cafea este bună sau nu, trebuie să cunoașteți câteva tehnici folosite de cei mai mari cunoscători de cafea.
Aroma
Aroma este primul indiciu ce vă arată cât de bună este cafeaua. De fapt, o mare parte a gustului se datorează simțului olfactiv – de aceea cafeaua poate mirosi atât de sublim și avea un gust atât de plin. Aroma cafelei conține de multe ori „nuanțe subtile” ca cea de vin sau nuanțe florale.
Aciditatea
În termeni de degustare a cafelei, acesta nu înseamnă acru sau amar. Aciditate înseamnă capacitatea cafelei de a fi înviorătoare, tonică, și de a avea proprietatea de a vă spăla palatul gurii, iar intensitatea ei poate varia de la redusă până la ridicată. Pentru a înțelege exact la ce ne referim, gândiți-vă la totalitatea gamei, de la apă plată până la apă minerală. O cafea latino-americană este foarte revigorantă, de aceea spunem că are aciditate ridicată. Pe de altă parte, cafeaua poate fi catifelată și discretă, asta înseamnă că are aciditate redusă.
Consistență
Aceasta reprezintă greutatea sau grosimea cafelei pe limbă și poate varia de la consistență ușoară până la o cafea consistentă. Pentru a vă face o idee, noi adesea folosim termenul „siropoasă” pentru a descrie o cafea consistentă.
Savoare
Aceasta este îmbinarea tuturor caracteristicilor aromei, acidității și consistenței, creând o imagine de ansamblu. Savoarea cafelei vă amintește de ceva anume? Poate avea doar aromă subtilă de citrice care o însoțește, și când spunem asta, nu spunem că acea cafea ar avea aromă de grapefruit – gustul este tot cel de cafea. Există multe moduri diferite de a descrie savoarea cafelei, la fel ca pentru descrierea zăpezii.
Întrebuințările practice ale zațului de cafea
Cafeaua are mai multe utilizări decât s-ar crede. Poate fi folosită pentru grădinărit, ca produs de curățat, insecticid sau chiar pentru îngrijirea animalelor de companie. Înainte de a arunca zațul sau restul de cafea rămas de dimineață este bine să știi ce alternative ai. Iată câteva dintre ele:
* Zațul de cafea poate fi folosit ca fertilizant pentru flori ce preferă solul ușor acid ca azalea, rododrendon, camelii, tufe de trandafiri. Zațul, amestecat în pământ, eliberează nutrienți ce îmbogățesc solul și îl fac mai acid.
* LA BAZA PLANTELOR. Zațul de cafea poate poate fi folosit ca îngrășământ, deoarece este bogat în azot, fosfor și potasiu. Puteți să-l adăugați în pământul de înglobare a plantelor și este un nutrient suplimentar. Puteți aplica, de asemenea, la suprafața pământului, urmând să-l udați. În cele din urmă, va ajunge treptat la rădăcini. El are reputația ca fiind un hidrofug bun împotriva insectelor și a unor viermi: afide, muște, furnici, nematozi…
* COMPOSTARE ȘI PLANTARE. În compost, zațul de cafea are rolul de accelerator. Atenție: să nu adăugați în exces, căci în doze mari cafeaua devine un inhibator de creștere, „cafeaua în exces ucide”. Mai puțin cunoscut este faptul că ea poate ajuta și răsadurile din grădina voastră. În acest sens el trebuie depozitat într-o cutie deschisă, pentru a evita apariția mucegaiului. În momentul semănării, se amestecă semințele mici (a căror culoare este deschisă) cu zațul (a cărui culoare este închisă), contrastul de culoare ajutând la distribuirea uniformă a semințelor. Și ca bonus, zațul va elimina unele insecte care pot ataca răsadul.
* Pune cafea măcinată pe un capac și așează-l în frigider, pentru a elimina mirosurile neplăcute de mâncare.
* De asemenea, cu zațul de cafea poți spăla caserolele și tocătoarele din plastic ce au căpătat miros de mâncare.
* Cu ajutorul cafelei poți colora bucățele de material sintetic, hârtie sau chiar ouă pentru Paști.
* Zațul de cafea este recomandat și pentru a ține insectele la distanță. Împrăștie-l în locurile în care bănuiești că permit pătrunderea insectelor în casa, curtea sau grădina ta.
* De asemenea, cu ajutorul zațului de la cafea poți ține pisicile la distanță. Protejează-ți ghivecele cu flori de pisici, presărând cafea măcinată și bucățele de coji de portocală.
* Încălțămintea sport a cărui interior miroase urât poate fi curățată cu ajutorul zațului de cafea.
* Pentru a îndepărta praful de șemineu, toarnă zaț de cafea înainte de a-l curăța. Astfel vei diminua cantitatea ce se ridică la curățarea șemineului.
* În cazul în care nu poți scăpa de mirosul de țigară al scrumierei, împrăștie puțin zaț și folosește o cârpă pentru a o curăța.
* PENTRU FRUMUSEȚE. Zațul de cafea este excelent pentru exfoliere (atenție însă, nu este recomandat pentru față, pielea fiind foarte sensibilă). Se amestecă cu puțin ulei vegetal și se întinde pe corp. Este bogat în cafeină, această substanță fiind prezentă în multe tratamente pentru slăbit. Poate fi folosit și cu rol de cataplasmă (partea bolnavă), mai ales în umflături.
* Pentru anti-miros: zațul îl puteți arunca în chiuvetă pentru a elimina mirosul resturilor rămase pe țeavă sau în frigider, absorbind astfel mirosul neplăcut.
(va urma)
după Mariana Vinereanu
Sex, crimă și gastronomie. Molestarea
Persoanelor slabe de înger și/sau cu stomacul sensibil, le este recomandat să nu citească această povestire, mai ales partea a doua.
Născută și crescută într-un sat din Țara Oașului, Mona era o fată tare atrăgătoare, cu părul blond curgându-i în valuri cuminți, până la mijlocul siluetei zvelte și bine clădite. Pe lângă frumusețe mai avea și o tărie de caracter care îi dădea suficiente speranțe să reușească în viață.
Deși singură la părinți, a avut parte de o copilărie frumoasă și liniștită, cu tot ce avea nevoie o fată obișnuită, chiar dacă nu făcea parte din pătura mai înstărită a așezării. Jumătate din consăteni erau plecați peste hotare și când se întorceau ambiția lor era să-și ridice case cât mai mari și spațioase, cu câte 8-10 camere, acareturi și chiar piscină. Să nu mai vorbim de mașinile strălucitoare, la care se uita și ea cu jind.
Ai ei erau bătrâni, bolnăvicioși și trăiau din pensia moșului, după 24 de ani de minerit. Mai aveau pământ, dar de multe ori era greu să găsească zilieri pentru a-i ajuta la lucrările mai grele. Un hectar l-au vândut să o poată ține pe ea la școală. A făcut liceul la Negrești-Oaș, cu rezultate foarte bune, după care a dat la Facultatea de Filologie din București. Îi plăcea limba română și voia să predea într-un oraș mare, în care oportunitățile erau la tot pasul și lumea o fascina. A reușit fără probleme și s-a cazat la un cămin studențesc.
Acolo a cunoscut-o pe Leti, o olteancă micuță și simpatică. Avea părul negru, tuns studențește, ochii ca niște cărbuni jucăuși și purta mereu haine închise la culoare, ca să se asorteze, zicea ea. Au devenit prietene bune și în timpul liber erau mereu împreună. Letiției nu-i prea plăcea să învețe și se motiva cu faptul că voia doar să aibă o diplomă, pentru orice eventualitate. Mergea des la restaurantul Perla, unde era patron cumnatul ei, cunoscut în lumea interlopă drept „Bibanul”. Când nu avea mult de învățat, o însoțea și Mona. Astfel a cunoscut-o și pe sora Letiției, care s-a măritat din interes cu Bibanul, la insistențele părinților. De altfel acesta era cu 18 ani mai bătrân, dar avea bani mulți și toată lumea știa că ei proveneau din afaceri cu droguri și prostituție.
A stat un timp și la pușcărie, dar a mituit pe cine trebuia și dovezile au dispărut. Era vorba, în principal, de procurorul Ivănescu, pe care-l avea la degetul mic. Pe el și pe nevasta lui, care era judecătoare. În semn de recunoștință i-a oferit un Ferrari, pe care Ivănescu l-a dăruit fiului său, Tony. Urmând tradiția familiei, acesta s-a înscris la Facultatea de Drept, pe care nu o prea frecventa. Oricum, era doar o formalitate pentru el. Mergea mai des la sala de forță și-și întreținea fizicul pe care-l etala cu orice ocazie. Avea „pătrățele” evidente și nenumărate tatuaje.
Fetele îl sorbeau din priviri când demara cu mașina de un argintiu metalizat. La multe le venea rândul să ocupe efemer scaunul din dreapta, dar se debarasa rapid de fiecare din ele, căutând iar și iar altă fată pe care s-o seducă.
Mona l-a cunoscut doar cu câteva luni înainte de absolvire și, la fel ca și celelalte, ar fi vrut să-i intre în grații. La urma urmei, era un băiat frumos, cu avere și un viitor strălucit. O partidă pe cinste!
Nici el n-a rămas impasibil când a văzut-o. A invitat-o la masa lui, iar ea a acceptat, însă împreună cu Leti… Au băut șampanie și au savurat caviar. Apoi, Tony i-a cerut să-l însoțească la o plimbare cu mașina. Aici ea s-a codit. Îi știa reputația de cal breaz și auzise de zvonurile care spuneau că a ar fi abuzat de unele fete. Ea era încă „fată mare” și așa voia să se păstreze până la cununie. Se temea că dacă va ceda, va fi abandonată ca și celelalte. Așa că a găsit un pretext și l-a refuzat politicos.
Anii de studiu au trecut repede, a terminat șefă de promoție, dar acum trebuia să se gândească la un loc de muncă. Leti avea asigurată o catedră la o școală din Capitală. I-a aranjat sora ei, intervenind cu niște plicuri bine plasate, ea mai trebuind doar să dea un examen de titularizare.
Mona, însă, nu cunoștea pe nimeni și nici bani de mită nu avea. Tot prietena ei a liniștit-o și i-a promis că până la examene o să o ajute ea cumva, așa că i-a mai venit inima la loc. Se îndrăgostise de București, unde viața era cu totul altfel: strălucitoare și palpitantă. Și-a făcut valiza și s-au despărțit în Gara de Nord, cu promisiuni și speranțe.
Timpul trecea mai greu acasă, avea alt puls, de parcă totul era nemișcat. Mergea la strâns de fân și când era sus, pe căpiță, ochii ei albaștri se pierdeau în depărtare, spre orașul ispititor. Uneori primea câte un telefon de la Leti și vorbeau mult, cu patimă. La ultimul dintre ele a auzit și vestea mult așteptată. Totul era aranjat și putea să meargă!
Examenele începeau luni, iar ele se vor întâlni duminică, la Perla. Nu-și amintea să fi fost vreodată mai fericită! Nu avea niciun dubiu că va reuși. Seara, cum venea de pe câmp, repeta mereu fiecare subiect posibil și era sigură pe ea. Avea o memorie de invidiat, care o ajuta enorm.
Sâmbătă seară a luat acceleratul de București și dimineață a sosit în gara cea mare și aglomerată. S-a dus la hotel și după cazare și un duș răcoritor a pornit spre restaurant. Nu simțea oboseala drumului, dar plănuia să se culce diseară mai devreme, pentru a fi odihnită a doua zi. Nici nu mâncase decât două sendvișuri, aduse de acasă.
Încă nu era seară când a ajuns la Perla, iar clientela se lăsa așteptată. Nu-și vedea prietena, așa că s-a așezat la o masă, cu gândul să comande ceva. Nu a apucat însă, căci cineva i-a acoperit ochii cu palmele. În spatele ei era Leti, îmbrăcată într-un costum de bucătăreasă.
– Am vrut să-ți fac o surpriză, zise ea râzând. M-am angajat de o lună la bucătărie și cred că mi-am găsit vocația. De când eram mică mi-a plăcut să gătesc, iar acum am ocazia să pun în aplicare toate rețetele pe care le-am învățat de la mama. Deocamdată sunt ajutor de bucătar, dar nu se știe niciodată… Sora mea s-a cam supărat că a cheltuit degeaba banii cu mine, dar îi pare și bine că o să fim mai apropiate, la propriu. Așa că o să te duci tu în locul meu și o să ocupi postul de profesoară. Ție îți place să predai și totul va fi bine. În felul acesta o să rămânem mereu împreună.
Mona era năucită de logoreea și informațiile care curgeau din gura prietenei sale și ochii îi lăcrimau de mulțumire. S-au îmbrățișat din nou și au continuat să-și facă planuri de viitor. Leti a adus ceva de mâncare și o șampanie, semn de sărbătorire.Tânăra din nordul țării nu mai mâncase homar până atunci și olteanca se amuza de stângăcia ei.
Pe la ora opt seara și-a făcut intrarea Tony. S-au bucurat cu toții de revedere și i-au împărtășit motivul veseliei lor. Amabil, el a mai comandat două șampanii și niște stridii, invitându-se la masa lor. Deși era cu mașina, nu-și făcea probleme și bea pahar după pahar.
Se făcea târziu și au apărut fetele care dansau la bară. Mesele erau acum pline, iar muzica îmbietoare. Pe la zece, Mona s-a ridicat și s-a scuzat. Trebuia să meargă să se culce. Tony s-a oferit s-o conducă, dar ea a refuzat în mod amabil. Leti a chemat un taxi și, după ce și-au dat întâlnire pe dimineață la hotelul unde era cazată, s-au despărțit. Amândouă erau obosite.
Ajunsă în camera ei, Mona s-a schimbat în cămașa de noapte și, în timp ce se spăla pe dinți, a auzit soneria. Cine putea fi la ora asta? O voce zicea că ar fi room-service. A deschis mirată, căci nu solicitase nimic. În ușă stătea Tony, cu un zâmbet larg și o sticlă de șampanie în mână.
Până să se dezmeticească, el a intrat înăuntru și a cerut două pahare. Era pilit bine și ochii lui o examinau pofticioși. Degeaba l-a rugat să plece. Mai rău l-a întărâtat. A început o tiradă cu o voce ridicată:
– Te crezi mai deșteaptă ca altele? Știi tu cine sunt eu? Toate fetele sunt moarte după mine, iar tu te dai mare și îndrăznești să-mi refuzi invitațiile?! O oșancă de la țară!? Asta ești tu! Dar îți dai ifose și te vezi mare profesoară în capitală. În Orașul meu?! Aici eu sunt șef! Nimic nu mișcă fără știrea mea. Să-ți intre bine în căp’șorul ăla blond. Eu fac legile și legea mea spune să te dezbraci! Acum!!!
Devenise nervos, față pe care nu i-o cunoștea. În timp ce zbiera, trăgea câte o dușcă din sticlă. Tinerei îi era frică, dar nu voia să cedeze. Era o luptătoare și spera să-l tempereze cumva. La început l-a implorat, dar el a început s-o tragă de cămașa de noapte. S-a zbătut și l-a zgâriat pe față. Atunci, bărbatul și-a pierdut de tot cumpătul și i-a tras o palmă cu putere. Corpul ei s-a răsucit prin aer ca un titirez, a zburat peste pat, căzând cu capul în jos, pe măsuța acoperită cu o sticlă groasă.
Sângele i-a țâșnit din frunte acoperindu-i chipul, dar corpul nu i se mai mișca. Pentru Tony nu avea nicio relevanță. A aruncat-o pe pat și a violat-o cu sălbăticie. Apoi, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic deosebit, și-a luat sticla și a ieșit.
16 curiozități bizare despre sex
Curiozități despre prostituție
* În timpul Cruciadelor, starea de bine a trupelor era asigurată: în anul 1270, peste 10.000 de prostituate însoțeau soldații.
* În timpul domniei lui Carol cel Mare, călugărițele practicau prostituția pentru a-și mări veniturile.
* În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în bordelurile soldaților germani, prostituatele erau notate. Dacă una dintre ele primea 3 calificări negative, era împușcată.
* Dintotdeauna, culoarea roșie a fost asociată cu prostituția. În 1254, o lege le obliga pe femeile care practicau această meserie să-și vopsească trupurile în roșu, pentru a se distinge de femeile „cinstite”. Din același motiv, regele Angliei, Edward al III-lea, le obliga pe prostituate să-și poarte hainele pe dos.
Afrodisiace și poțiuni magice
* Într-o vreme, Pentagonul punea la cale dezvoltarea unei bombe cu efect afrodisiac. Aceasta ar fi trebuit să dezvolte la dușman o atracție irezistibilă între soldați, neutralizându-i în acest fel.
* Chiar și astăzi, în unele regiuni ale Brazililei, încă se prepară „cafeaua dragostei”. Tradiția spune ca femeia să-i prepare o cafea iubitului ei, pe care să o filtreze printr-un chilot purtat. Această băutură se pare c-ar avea efect afrodisiac.
* În timpul domniei lui Ludovic al XVI-lea, în ajunul căsătoriei, viitorul mire făcea o baie în bălegar, pentru a preveni penele sexuale.
* În Antichitate, ficatul unui tânăr ucis în stare de excitație era cel mai căutat afrodisiac.
Ciudățenii despre infidelitate
* În Grecia antică, amantul unei femei măritate era pedepsit în public: i se băga o ridiche în anus sau era epilat.
* Până în secolul al XVIII-lea, nașterea de gemeni era asociată cu adulterul. Se credea atunci că bărbatul nu poate să fecundeze decât un ovul, iar 2 bebeluși înseamnă 2 fecundări, deci un al doilea tată. Mămicile de gemeni erau condamnate să sufere disprețul societății.
* În Italia, până în anii 1960, tradiția spunea că bărbatul să-i ofere o pușcă sau un pistol viitoarei lui soții, cu care ea să-l poată ucide dacă era infidel.
* În Anglia secolului al X-lea, regele Edmond adopta măsuri aspre contra infidelilor, având în vedere creșterea alarmantă a cazurilor de adulter. Femeile infidele erau pedepsite prin tăierea nasului și urechilor, iar amanții lor erau alungați din regat.
Ciudățenii anatomice
* În Evul Mediu, femeile își machiau în întregime organele genitale, pentru a-și excita partenerii.
* La unele femei, vaginul poate avea dimensiuni ieșite din comun: uneori vaginul este atât de mare încât prin el poate pătrunde capul unui bărbat, alteori e atât de mic încât actul sexual devine imposibil.
* Un studiu a arătat că obiectul cel mai dificil de scos dintr-un vagin este o minge de biliard.
* În SUA, din ce în ce mai multe femei se operează pentru a-și micșora vaginul, ceea ce le conferă senzații mai intense în timpul actului sexual.
* În Malaezia, un bărbat de 34 de ani, sub influența drogurilor, și-a tăiat penisul, l-a fript și l-a mâncat.
Felația – o extravaganță?
* În SUA, felația este legală doar în 6 state.
* Femeile din Babilon nu erau foarte încurajate să practice felația. Ele riscau să li se scoată ochii dacă se întâmpla să rănească sexul unui bărbat.
* Sexul oral cambodgian este o felație care se realizează cu ceai cald în gură.
Practici sexuale și detalii surprinzătoare
* În cultura japoneză, șchiopătatul ușor este un gest de mare senzualitate. Pentru a seduce, fetele învață să șchiopăteze fin.
* Potrivit unui explorator britanic din secolul al XIX-lea, în Somalia bărbații aliniază femeile unele lângă altele și o aleg de soție pe aceea care are posteriorul cel mai bombat.
* În Japonia, studentele își rotunjesc veniturile în fiecare lună vânzându-și chiloții murdari în sex-shop-uri. Aceștia sunt foarte populari, uneori găsindu-se și la tonomate.
Homosexualitate, travestiți și transsexuali
* În Tailanda, un studiu al armatei a demonstrat că 16% dintre soldați au avut cel puțin un raport homosexual.
* La maiași, bărbații nu puteau să întrețină raporturi sexuale cu femeile înainte de căsătorie, de aceea ei foloseau sclavi homosexuali pentru a-și satisface nevoile fiziologice.
* În secolul al XIX-lea, travestiții fabricau sâni falși din carne moale de porc, pe care o decupau apoi sub forma unui sân.
Plăceri solitare
* În Japonia, acum multă vreme, erau organizate concursuri de erecție. Bărbații trebuiau să-și mențină erecția cât mai mult prin mângâieri, fără să ejaculeze. Concursurile aveau drept scop întărirea spiritului de luptător al participanților.
* În 1887, masturbarea era considerată un păcat. În acele vremuri, un bărbat a inventat un aparat echipat cu o sonerie ce îi prevenea pe părinți când copilul lor avea o erecție.
* În secolul al XIX-lea, era interzis importul de bideuri franceze în Marea Britanie, deoarece „obiectul diavolului” îi incita pe englezi să se masturbeze.
* Un sexolog german, Kraft-Ebing, se opunea deschis masturbării, deoarece, din punctul său de vedere, această practică putea duce la bisexualitate.
* Numeroși medici din secolul al XVI-lea credeau că practica regulată a masturbării ducea la creșterea în dimensiuni a penisului.
* La Milano, în 1995, pentru a reclama dreptul la sex în închisoare, trei deținuți s-au refugiat pe acoperișul penitenciarului și s-au masturbat pe rând timp de 3 zile și 4 nopți, în fața forțelor de ordine.
* Un studiu australian realizat în 2003 a demonstrat că bărbații care ejaculează de peste 5 ori pe săptămână în tinerețe, au de 3 ori mai puține riscuri să se îmbolnăvească de cancer la vârstă adultă.
Virginitate și apetit sexual ieșit din comun
* În secolul al XVI-lea, bisericile erau locurile de întâlnire pentru cuplurile adultere. Aici se practica sexul în grup, iar în cazuri extreme, chiar violurile colective urmate de crime.
* Împărăteasa chineză Wu Hu avea un apetit sexual atât de mare încât îi obliga pe demnitarii care o vizitau să îi facă un cunnilingus în semn de supunere.
* În secolul al XVII-lea, nobilii făceau des orgii. Mai multe cupluri se întâlneau într-o caleașcă și se abandonau plăcerilor trupești. Se spunea că mișcările caleștii în mers făcea coitul mai voluptos.
Perversiunile – mai răspândite decât ai crede
* Zoofilie: în 1948, un raport asupra sexualității americanilor a arătat că 65% dintre bărbații care locuiesc la țară întrețin raporturi sexuale cu animale.
* Incest în Grecia, mai exact în satul Douneika, o veche tradiție spunea că tinerele femei să fie deflorate de propriul tată sau de un unchi înaintea căsătoriei, ca noaptea nunții să nu fie dureroasă. Viitorii miri erau sodomizați, pentru a învăța să fie blânzi cu soțiile lor.
* Necrofilie: egiptenii se temeau ca cei care se ocupau cu îmbălsămarea cadavrelor să nu le violeze femeile, de aceea ei păstrau corpurile defunctelor la domiciliu, până când descompunerea devenea vizibilă.
* Scatologie: sultanul marocan Moulay Ismail, în semn de favoritism, trimitea excrementele sale femeilor din harem.
* Odinism: un psiholog din secolul al XIX-lea povestea într-unul din studiile sale cazul unui pacient fetișist care fura chiloții murdari ai femeilor și îi întindea pe pernă înainte de a se culca, deoarece adora mirosul de urină.
Sado-masochism – o practică excentrică?
* În Antichitate, medicii recomandau flagelarea și băile reci ca remediu pentru impotență.
* În domeniul sadismului, există o categorie de persoane, numite „epinglofile”, care nu ajung la orgasm decât după ce au înfipt ace în pieptul partenerului lor. Există chiar prostituate specializate în acest tip de serviciu, care cer foarte mulți bani pentru prestațiile lor.
Paradoxuri despre sexul anal
* În unele state din SUA, cum este Nevada, sodomia era un delict care se pedepsea cu condamnarea la moarte în anii ’50-’60.
* În 2007, un studiu național francez a scos la iveală că 37% dintre femeile acestei țări și 45% dintre bărbații heterosexuali au practicat, cel puțin o dată în viață, sexul anal.
* Tot în Franța, un bărbat a fost condamnat pentru viol conjugal deoarece și-a introdus un deget în anusul soției în timp ce aceasta dormea.
Fluide corporale și fantezii sexuale
* Ludovic al XIV-lea adora să facă dragoste cu femei la ciclu și afirma că nu există un afrodisiac mai bun ca menstruația.
* În Evul Mediu, medicii tratau ciuma și furuncurile cu sânge din menstruație.
* Cantitatea medie de spermă emisă prin ejaculare este de 2-6 ml. În cazurile extreme, cele de hiperspermie, cantitatea poate ajunge până la 10 ml.
* Spermatozoizii sunt expulzați prin penis cu o viteză medie de 45 km/h.
* În timpul orgasmului, unele femei, numite „femei-fântână”, pot să expulzeze până la 50 ml dintr-un lichid inodor și fără gust, a cărui proveniență nu se cunoaște încă.
Pornografie și voyeurism – fapte surprinzătoare
* Pentru a trezi apetitul amantelor sale, regele Francisc I le ducea pe acestea în pădurea Saint-Germain, pentru a asista la împerecherea cerbilor cu căprioarele.
* În Evul Mediu, femeile nu erau spânzurate, pentru a evita ca bărbații să se uite sub fustele lor.
* La 76 ani și cu 350 filme la activ, Shigeo Tokuda este unul dintre actorii porno cei mai cunoscuți în Japonia.
* În SUA anilor ’80, existau mai multe sex-shop-uri decât restaurante McDonald’s.
* Pentru ca mumiile să nu se plictisească, egiptenii le puneau în morminte papirusuri pornografice.
* Un tânăr chinez i-a scris peste 700 scrisori iubitei lui, în care o cerea în căsătorie. Ea s-a căsătorit până la urmă cu… poștașul.
Pudibonderii
* În epoca victoriană, nu se cuvenea ca femeile din înalta burghezie să mănânce copanele de pui. Această bucată era considerată un simbol sexual.
* În secolul al XVI-lea, pentru ca femeile însărcinate să nu vadă chipul medicului care le ajuta să nască, el trebuia să intre în cameră în patru labe.
* În SUA, până la începutul anilor ’40, cenzura cinematografică impunea ca în filme să apară camera cu două paturi separate, chiar și pentru cuplurile căsătorite. Din aceleași motive de pudoare, dacă o scenă de sărut se efectua pe un pat, bărbatul trebuia să aibă un picior pe podea.
Ce ascunde sărutul
* Atunci când romanii își sărutau nevestele, ei nu o făceau din tandrețe, ci pentru a verifica dacă acestea băuseră cumva vin, băutură interzisă femeilor.
* Un sărut activează 12 mușchi ai buzelor și 19 ai limbii.
* În fiecare secundă, 866 055 persoane se sărută în lume.
Contracepție și avort
* Dimensiunea prezervativelor nu este la fel pe toate continentele: în Asia, ea este în medie de 140 mm, în Europa de 170 mm, iar în America de 190 mm.
* Până în anii ’90, când s-a inventat pilula, metoda contraceptivă cea mai utilizată în SUA era dușul vaginal cu Coca-Cola.
* Romanii credeau că apa rece ucide sperma, de aceea după fiecare raport sexual, sclava îi făcea duș vaginal stăpânei sale.
* În Antichitate, siriencele își introduceau un burete îmbibat în oțet în fundul vaginului lor, pentru a nu rămâne gravide.
* În secolul al XIX, prezervativele erau garantate 5 ani. După fiecare utilizare, ele erau spălate, date cu talc și rulate până la utilizarea următoare.
* În China există o meserie specială: controlorul de ciclu. În scopul de a lupta contra numărului prea mare de sarcini, comitetele de control a nașterilor angajează „trimiși speciali” al căror rol este să controleze menstruația femeilor din sectorul lor de activitate. Dacă vreo femeie rămâne însărcinată, ea este imediat condusă la spital pentru a face avort.
Epigrama care mușcă (CXI)
CAMPANIA „GHEAȚĂ PE CAP”
La o minte dezghețată,
Nu-i nevoie de găleată
Și nici de publicitate,
Doar de bani și caritate.
E timpul relaxării
BANCURILE SĂPTĂMÂNII
.
* Într-un bar, intră un grup de scoțieni. Barmanul îi privește și întreabă:
– De ce sunteți îmbrăcați în kilt-uri, numai unul în pantaloni?
– Ăsta în pantaloni este gay.
.
* La ora de desen, un copil desena un îngeraș. Profesorul:
– Ce desenezi acolo?
– Un îngeraș?
– Cu trei aripi? Unde ai mai văzut îngeraș cu trei aripi?
– Dar dv. cu două aripi unde ați văzut?
.
* Un naufragiat cu un picior de lemn ajunge pe o insulă populată de canibali. Capturat și dus în fața căpeteniei de trib, acesta este întrebat:
– Cine te-a mai gustat înaintea mea?
.
* Fetele încep dieta în trei cazuri:
1. S-a despărțit de prieten.
2. Are un nou prieten.
3. Luni.
.
* România mai are două nenorociri: cu una m-am căsătorit, iar cealaltă este maică-sa.
.
* – Vă temeți de criza financiară?
– După 30 de ani de căsnicie, nu mă mai tem de nimic!
.
* – De ce nu s-au certat Adam și Eva niciodată?
– Pentru că Eva nu-i povestea despre foștii iubiți, iar Adam nu-i povestea cât de bine gătea mama lui.
.
* Creierul este singurul organ care gândește, dar nu singurul care ia decizii.
.
* Cerbii carpatini cu cât au coarnele mai mari, cu atât se consideră mai frumoși.
La bărbați cu cât au coarnele mai mari, cu atât sunt mai frumoase femeile lor.
.
* Soțul și soția, la restaurant. De soț se apropie o frumoasă tânără și, fără să spună nimic, îl sărută cu patimă. Soția, furioasă:
– Cine este?
– Lasă-mă în pace… Acum mă gândesc cum să-i explic cine ești tu!
.
* Merge Ion la doctor. Îl întreabă doctorul:
– Fumezi?
Stă Ion să se gândească. Răspunde în doi peri, făcând din mână în stânga și în dreapta:
– Așa și așa…
– Ce înseamnă „așa și așa”? Cam cât?
– Păi ce să zic eu? Cam patru pachete pe zi.
– Sex faci?
– Așa și așa. Cam de 5 ori pe zi.
– Aha. Dar de băut, bei?
– A, da! De băut, beau!
.
* Doi tineri căsătoriți hotărăsc ca de câte ori se înșeală, să pună într-un borcan câte o boabă de fasole. Ajungând la nunta de aur, se decid să afle adevărul și să-și arate unul altuia borcanul. Ambii aveau câte două boabe înăuntru:
– Tu cu cine m-ai înșelat?, întreabă femeia.
– Prima oară cu guvernanta și a doua cu sora ta! Dar tu?
– Prima oară cu căpitanul regimentului și a doua oară cu regimentul căpitanului!
.
* Cadou: 200 roni
Cină: 250 roni
Băuturi: 100 roni
Camera de hotel: 350 roni
Moaca ta atunci când îți spune că e pe ciclu: Neprețuită!
.
* Un fotbalist la preot:
– Părinte, în Rai se joacă fotbal?
– Trebuie să mă documentez, vino mâine!
A doua zi:
– Părinte, ei?
– Am o veste bună și una rea. Cea bună: da, se joacă fotbal. Cea rea: joi ai meci…
.
* – Este adevărat că pastilele astea de creștere a potenței trebuie înghițite cât se poate de repede?
– Da, altfel vă va înțepeni gâtul!
.
* Coadă la bancomat…
La aparat e un țigan care se uită nelămurit de vreo zece minute…
Coada se mărește, s-au făcut vreo duzină de persoane.
Nu mai am răbdare și mă duc în față:
– Ce faci dom’le aici, ai pățit ceva?
– Nu, nene, zice țiganul, vreau să scot nește bani și nu știu cum să scrie suma!
– Și câți bani vrei să retragi?
– Fără număr!
.
* Gheorghe și Ion stau de vorbă:
– Ioane, soția mea nu știe să gătească, nu știe să se îmbrace, nu știe nimic.
– Lasă Gheorghe, a mea e și mai proastă. I-am cumpărat frigider și ea tot cu mâna spală.
.
* Gyuri lucra la o uzină din Ardeal, era absolvent de profesională, sculer matrițer bla-bla…
Într-o zi îl cheamă directorul și-i zice:
– Băi, Gyuri, trebuie să te dăm afară.
– Yoy, da de ce dat la mine afare?
– Băi, cum să-ți explic, acuma cu aderarea asta la normele UE… nu mai merge ca altădată, managementul, IQ, nivelul profesional, standardele au crescut, pricepi?
– Yo nu înțelege.
– Bă, n-ai liceul, asta e!
– Face Gyuri liceul, nu problem asta.
Merge Gyuri, dă la seral, termină liceul. Îl cheamă directorul, aceeași problemă, n-are facultate.
Face Gyuri și facultate la FF.
Iar îl cheamă directorul, bla-bla…
– Akuma ce motiv mai este, ai fekut Gyuri și liceu și facultate!
– Băi, uite care-i treaba, ești ungur, mă, și io nu suport ungurii la mine-n uzină, asta e!
– Asta nu problem este, facem Gyuri român, trecem la ortodoxie.
Bun, îl nășește directorul, îl botează Gheorghe.
După un timp iar îl cheamă, bla-bla, Gyuri răspunde și el cu liceul, facultatea, ai fekut și român, akuma ce mai este?
– Băi Ghiță, uite, au fost niște comisari UE în inspecție prin județ și prefectul mi-a atras atenția că dăm prea mulți unguri afară, așa că… acum mai dau și câte un român.
Aproape totul despre cafea (XIII)
Cum se prepară cafeaua la ibric
* Mod de preparare. Se toarnă apa într-un ibric și se pune la foc mic. După ce au trecut 2-3 minute se pun câte două lingurițe de cafea la fiecare 150 ml de apă. Se amestecă repede conținutul în jur de 30 secunde. Se face o mică pauză și se amestecă iar conținutul în ambele sensuri. Către finalul fierberii, se adaugă un vârf de linguriță de cacao și se amestecă din nou. Când cafeaua dă în foc, se ia repede ibricul de pe aragaz și se toarnă în cești.
* Proporția. Folosiți proporția corectă dintre cafea și apă – acesta este cel mai important pas în prepararea unei cafele preferate. Pentru a obține o ceașcă de cafea plină de savoare, noi recomandăm 10 grame de cafea la fiecare 180 de mililitri de apă. Dacă este prea puternică pentru dumneavoastră, mai puteți adăuga puțină apă fierbinte pentru a o potrivi gustului dumneavoastră.
* Granulația. Diferitele metode de preparare a cafelei necesită diferite granulații, dar în general – cu cât prepararea cafelei durează mai puțin timp, cu atât mai fină trebuie să fie măcinată cafeaua. De exemplu, cafeaua măcinată pentru espresor ar trebui să fie foarte fină, deoarece prepararea durează numai 18-23 secunde. Dar pentru o cafetieră (french press), cafeaua măcinată trebuie să aibă granulele mai mari, deoarece apa și cafeaua intercaționează timp de patru minute.
Espresor: Granule foarte fine
Cafea la filtru: Granule medii
French press: Granule mai mari
APA. O ceașcă de cafea conține 98% apă. În concluzie, apa pe care o folosiți pentru a prepara cafeaua ar trebui să fie limpede, proaspătă și să nu aibă impurități. Apa încălzită până aproape de punctul de fierbere (90° până la 96° C) este perfectă pentru a extrage aromele cafelei. Dacă este mai rece de atât, apa nu poate pune în valoare cafeaua. Apa Curată = Cafea mai bună.
* Prospețimea. Cafeaua este un produs proaspăt și dușmanii ei sunt oxigenul, lumina, căldura și umezeala. Pentru a menține cafeaua proaspătă, depozitați-o într-un recipient ermetic și opac, la temperatura camerei. În acest fel o puteți menține timp de o săptămână. Pentru cele mai bune rezultate, cafeaua trebuie măcinată chiar înainte de prepararea ei. Cafeaua proaspătă = Măcinată de mai puțin de o săptămână.
Secretul unui Cappuccino perfect
Cappuccino este o băutură foarte îndrăgită, care este disponibilă pentru consum în mai multe forme diferite.
Cum se prepară?
Pentru a crea o ceașcă de Cappuccino în stil italian, băutura trebuie să fie acoperită cu spumă. Această spumă este bogată, este spumă de lapte care se dizolvă foarte încet în băutură în timp ce este consumată. Pentru a face un cappuccino în acest mod, va trebui să preparați 90 ml de Espresso și să le puneți într-o ceașcă din porțelan greu care să poată ține 150ml și care a fost încălzită în prealabil.
Într-un recipient din oțel inoxidabil faceți o cantitate mare de spumă de lapte, pe care o scoateți cu o lingură mare și o adăugați în partea de sus a băuturii Espresso. Puteți bea Cappuccino-ul dumneavoastră așa cum este sau presărați scorțișoară, nucșoră sau ciocolată rasă ca un deliciu suplimentar.
Atunci când un Cappuccino se face în mod corespunzător, aceasta este o băutură cu cofeină extrem de delicioasă. Mulți oameni din întreaga lume nu dau impresia că pot trece peste o zi fără cel puțin o ceașcă din această băutură excepțională. Cantitatea mare de spumă din partea de sus a unui Cappuccino îl face o băutură ușoară și nu va lăsa sentimentul de plin, în modul în care cafeaua îl face de obicei.
Este esențial atunci când vă faceți propriul Cappuccino să începeți cu un espresso foarte bun. Pentru a vă face un espresso de calitate, va trebui să vă pisați boabele foarte fin. În prepararea propriului Espresso puteți opta pentru a utiliza fie o mașină cu presiune mare, fie un cuptor model. Cu toate acestea, amintiți-vă să nu faceți prea mult Espresso odată.
Acest lucru se datorează faptului că spuma plasată în partea de sus a Cappuccino-ului trebuie să fie vizibilă și să fie înconjurată de o frumoasă culoare maro-aurie. Folosiți întotdeauna o ceașcă de Espresso la Cappuccino-ul vostru, pentru că această ceașcă va împiedica băutura să se răcească înainte de a o bea.
Mulți oameni cred că un Cappuccino și un Latte este același lucru. Cu toate acestea, deși sunt similare în multe moduri, ele sunt băuturi complet diferite, după cum orice iubitor de cafea adevărat vă va spune. Este adevărat că o cafea Latte se face folosind jumătate de lapte și jumătate Espresso. Cu toate acestea, la o Latte, laptele este turnat în josul paharului, astfel că este permis să se amestece cu Espresso.
Cum se face Spuma de Lapte folosită la cappuccino?
Dacă utilizați o presă franceză pentru a vă crea spuma, veți avea nevoie să încălziți o ceașcă de lapte ținând cont de faptul că este bine să utilizați o varietate fără grăsime. Laptele este încălzit pe aragaz sau în cuptorul cu microunde, după cum doriți. Temperatura trebuie să fie ridicată, dar destul de rece pentru ca ceașca să poată fi atinsă cu degetele. În acest moment, se toarnă laptele în oală sub presiune franceză și se pompează pentru câteva minute. Veți observa că laptele se va extinde la aproximativ de 3 ori mai mare decât dimensiunea la care a început. Acest proces creează spuma de care aveți nevoie pentru un cappuccino.
Știți cum este produsă cafeaua solubilă?
Mod de producere
Transformarea boabelor verzi de cafea într-o cafea solubilă (ness) de calitate presupune cunoștințe tehnice superioare. Pentru a înțelege ce înseamnă cafeaua solubilă, trebuie să parcurgem pas cu pas procesul de producție.
Procesul de producție al cafelei începe cu selectarea și amestecarea boabelor de cafea pe categorii de calitate, în funcție de culoare și mărime. Gustarea mostrelor din diferite tipuri de boabe de cafea și alegerea amestecului potrivit sunt o condiție esențială pentru a produce o cafea solubilă distinctă.
După amestecarea boabelor, urmează prăjirea, etapă în care boabele capătă aromă. O condiție esențială a prăjirii este de a răspândi căldura astfel încât toate boabele să fie prăjite pe toate părțile în mod egal și în același timp. În general, prăjirea ușoară conferă boabelor o aromă mai blândă, prăjirea medie produce o aromă bine definită și bogată, iar prăjirea puternică dă o aromă tare și distinctă. Boabele de cafea prăjite sunt apoi măcinate până capătă aspectul unei pulberi aspre. Timpul normal de prăjire este de 12 minute, dar există și prăjire semi-rapidă de 6 minute sau prăjirea rapidă de 2-3 minute.
Urmează extracția, etapă în care cafeaua prăjită și măcinată este pusă într-o serie de celule de extracție. Rolul acestora este de a extrage aroma, mirosul și culoarea din cafeaua măcinată în apă fierbinte. În cazul cafelei NESCAFÉ, înaintea procesului de extracție, boabele sunt filtrate. Cafeaua solubilă este produsă prin eliminarea apei din această soluție de cafea, folosind una din două metode: spray deying și freeze drying.
Aromatizarea cafelei proaspăt măcinate este captată în timpul procesului de măcinare și apoi redată cafelei înainte ca aceasta să fie așezată în borcane. Urmează umplerea recipientelor cu pudră sau granule de cafea. Umplerea este realizată în atmosferă cu gaz inert, pentru a preveni orice deteriorare a gustului sau aromei cafelei în procesul de stocare. Cafeaua solubilă este afectată foarte puțin de lumină, și de aceea ea poate fi pusă în borcane de sticlă, fără a-i diminua calitatea câtuși de puțin. Procesul de producție ne demonstrează că putem vorbi de o cafea 100% naturală în cazul cafelei solubile.
Prepararea cafelei solubile (ness)
TIMP DE PREPARARE: 1o minute (complexitate redusă)
INGREDIENTE: cafea solubilă, zahăr tos, lapte, amaretto
MOD DE PREPARARE:
Într-o cană mare de ceai puneți 2 linguri de cafea solubilă și tot atâta zahăr tos (să fie omogenă combinația în cană, cât zahăr, atâta cafea solubilă). Puneți la fiert lapte și când e fierbinte puneți în ceașcă puțin câte puțin și frecați până se face o pastă de culoarea caramelului, cu spumă (dacă puneți prea mult lapte nu mai iese). Când e laptele fiert, îl puneți peste și amestecați ușor-ușor. E dulce și tare. Și pentru amatoare, un strop de amaretto.
Cel mai important este ca dozarea cafelei să fie cea corectă: spre deosebire de cafeaua măcinată, care se prepară cu 8 g, cafeaua solubilă se prepară cu doar 2 g (pentru o cană de cafea de 150 ml). Astfel, o dozare corectă a cafelei solubile ne asigură că va avea efectele dorite asupra organismului.
Cafeaua solubilă e orice cafea care se dizolvă în apă, fără să fie nevoie fierberea pentru obținerea aromei (ex. marca Ness).
(va urma)
după Mariana Vinereanu
Coana Lenuța în provincie
Coana Lenuța în provincie
(după Vasile Alecsandri)
Iată-mă-s moșiereasă,
Visul meu s-a împlinit,
Azi sunt cea mai firoscoasă
Din Pleșcoiul meu iubit.
Cum puteam să fiu pălmașă
În sătucu-mi buzoian,
Eu care îi sunt urmașă
Preaiubitului Traian?
Două rânduri de sandale,
Din alea de-acum un an,
Am vândut și niște țoale,
Să-mi cumpăr extravilan.
O poșetă pentru mine
Mai păstrez, restul le vând,
Să am bani pentru combine
Și tractoare-n primul rând.
Toți îmi caută pricină,
Mă bârfesc neîncetat,
Că am vrut să-i fiu vecină
Unui moșier bogat.
Să bârfească, nu îmi pasă,
Eu îmi văd de plugărit,
Am ajuns moșiereasă,
Visul meu s-a împlinit!
.
Sursa: e-mail
racoltapetru6 