Timpul omenirii se schimbă din 30 iunie

Omenirea va primi o secundă în plus, pe 30 iunie, care va fi adăugată în dispozitivele care măsoară timpul universal, pentru a compensa încetinirea vitezei de rotație a Terrei în jurul propriei axe, informează site-ul lepoint.fr.

7460770-orig

Întrucât Terra are nevoie de o secundă în plus față de anul 2008 pentru a efectua o rotație completă, acea secundă suplimentară va trebui să fie adăugată în dispozitivele de măsurare a timpului. Astfel, pe 30 iunie, la ora 23.59 de minute și 59 de secunde, omenirea va primi o secundă suplimentară.

Nu va fi însă pentru prima dată când acest lucru se va petrece. Din 1972, oamenii au primit 24 de astfel de secunde-bonus. Cele mai recente au fost adăugate timpului universal în 2005 și în 2008.

Aceasta este o consecință a încetinirii rotației Terrei sub efectul disipării energiei terestre prin intermediul mareelor. Or, începând din 1967, timpul universal, cel afișat de ceasuri și computere, nu mai este conectat la rotația terestră și la astre, ci este calculat în funcție de radiațiile izotopului de cesiu 133.

Dintr-o dată, a apărut astfel o diferență între timpul universal și rotația terestră. Întrucât încetinirea rotației Terrei în jurul propriei axe este de o secundă, față de anul 2008, acea secundă va trebui adăugată dispozitivelor care afișează ora exactă. Dacă această corecție nu ar fi realizată din când în când, atunci ziua și noaptea vor ajunge să fie „inversate” (din punct de vedere orar) peste 6.000 de ani.

Serviciul internațional de monitorizare a rotației terestre și a sistemelor de referință – IERS -, amenajat la Observatorul din Paris, în cadrul SYRTE (Sisteme de Referință Timp Spațiu), reprezintă organismul responsabil cu previzionarea și anunțarea acestor secunde intercalate. Totuși, luarea în calcul a secundelor suplimentare nu a fost pe deplin rezolvată și standardizată de sistemele informatice, din cauza imposibilității de a prevedea apariția lor.

 

Advertisements

Egloga destinului tragic

Egloga destinului tragic

Poporul meu contemplativ
A fost belit în mod festiv.
Să știe chiar de la-nceput
Pe mâna cui a încăput
Și să n-aștepte ani mai buni
De la marmita cu minuni.
Că el, oricum, din post în post,
E învățat s-o ducă prost
Și hărăzit să fie trist…
M-apucă plânsul, deci exist!

Autor: George Țărnea („Poeme supărate rău”)

 

Desert umoristic

BANCURILE SĂPTĂMÂNII

* Noapte de iarnă, furtună. Un brutar tocmai se pregătea să închidă magazinul, când intră un client înfrigurat, care vroia să cumpere două cornuri.
– Sunteți însurat, domnule?
– Bineînțeles! Dar ce, credeți că mama m-ar fi trimis la cumpărături pe o vreme ca asta?!

* Ce înseamnă ratat?
Plătitor de rate!…

* – Ce-mi băgași, fiule, în buzunar?
Enoriașul: – O bancnotă de 50.
Părintele: – Apăi, de ce crezi că-i zice sutană?…

* Cine nu-i iubește pe proști, are tare mulți dușmani.

* La brutărie:
– Pâinea asta este de ieri. Eu vreau pâine de astăzi.
– Dacă vreți pâine de astăzi, atunci veniți mâine!

* Sir și John sunt la vânătoare, pe domeniul castelului.
Servitorul privește prin binoclu, înspre castel.
John: – Sir, cred că ar trebui să vă informez că doamna este în compania unui domn.
Sie: – Nu se poate! Te înșeli. Doamna mi-a spus că primește o prietenă, în vizită. Dă-mi și mie binoclul.
Sir se uită prin binoclu.
Sir: – Acest binoclu nu este suficient de puternic. Dă-mi pușca cu lunetă.

* Un tip se întoarce acasă după o seară lungă. Intră tiptil în casă, ca să nu fie auzit, și se îndreaptă spre scara ce duce la dormitor. Din nefericire greșește prima treaptă și, încercând să se agațe de balustradă, se răsucește și cade în fund. Cele două sticle din buzunarele de la spate se fac țăndări.
Strângând puternic din dinți ca să nu urle de durere, se ridică, își dă pantalonii jos și se uită în oglinda din hol. Fundul lui tăiat în zeci de locuri sângera puternic. Cu greu reușește să găsească o cutie mare de plasturi și, cu ajutorul oglinzii, începe să pună câte un plasture unde vede sângele curgând. Cu chiu cu vai reușește apoi să ajungă în pat.
Dimineață, soția se uită chiorâș la el și îi zice:
– Iar ai venit beat azi noapte…
– De ce spui asta?, întreabă el cu o privire ingenuă.
– Poate nu din cauza ușii de la intrare lăsată larg deschisă. Poate nu din cauza cioburilor de pe trepte. Poate nu din cauza dârelor de sânge de prin casă. Poate nu din cauza ochilor tăi injectați. Dar cu siguranță din cauza plasturilor lipiți pe oglindă!

* Niște babe, la coadă la moaște:
– Decât să stăm la coada asta, mai bine ne pupăm între noi și plecăm acasă!

* Am prins țânțarul care m-a mușcat toată noaptea, dar nu pot să-l omor… E sânge din sângele meu.

* Dialog între doi prieteni:
– Cum, tu joci poker acasă, cu soția?
– Ce să fac? E singura modalitate de a-mi recupera o parte din salariu!

* Există prietenie și fără Facebook!
Sunt curajos: am vrut să demonstrez că pot să-mi fac prieteni și fără ajutorul Facebook-ului, dar utilizând aceleași metode.
În fiecare zi, mergând pe stradă, le povestesc trecătorilor ce-am mai mâncat, cum mă simt, ce-am făcut noaptea trecută, ce voi face în continuare. Le dau poze cu familia și prietenii mei (mai ales de la petreceri și din excursiile în străinătate), cu câinele, cu grădina mea și cu plonjoanele în piscină. Îi opresc și le arăt pe telefon videoclipuri trăsnite. De asemenea, le ascult conversațiile și le spun multora că-mi plac.
FUNCȚIONEAZĂ! Am deja prieteni care mă urmează pas cu pas: doi asistenți sociali, un polițist și doi psihiatri.

Subconștientul este mai „inteligent” decât se credea

Atunci când citim sau când reușim să rezolvăm o ghicitoare avem impresia că deținem controlul, spune Tom Stafford, specialist în științe cognitive. Un nou experiment arată, însă, că procesele care au loc independent de gândirea conștientă ar putea fi mai vaste decât se credea.

subconstient

Psihologii sunt de acord cu faptul că există un subconștient care are un rol foarte important în orice proces de gândire. Dacă vă întrebați care este capitala Franței, Parisul vă vine imediat în minte. Dacă vă mișcați degetele de la picioare, procesul nu a fost pregătit în prealabil în mod conștient. Acesta a fost pus la dispoziție de inconștient.

Marea întrebare din lumea psihologiei este ce anume realizează inconștientul și ce necesită gândire conștientă. O teorie populară spune că inconștientul este responsabil de acțiunile simple de stimul-răspuns, de reținerea unor lucruri de bază, de recunoașterea obiectelor și de executarea unor mișcări învățate. Cogniția complexă, cea care implică planificare, raționamentul logic și combinarea ideilor, este un proces al gândirii conștiente.

Un experiment recent al unor cercetători din Israel arată că lucrurile nu stau chiar așa. Ran Hassin și colegii săi au folosit un truc vizual numit „suprimare flash continuă” pentru a „planta” anumite informații în mintea voluntarilor fără ca aceștia să fie conștienți de ele.

Tehnica se folosește de faptul că avem doi ochi, iar creierul încearcă să contopească cele două imagini primite într-o singură viziune coerentă a lumii. Suprimarea flash continuă folosește niște ochelari speciali pentru a le arăta subiecților imagini diferite în fiecare ochi. Un ochi vede o succesiune rapidă de pătrate colorate țipător care distrag atenția atât de mult încât atunci când celălat ochi primește informații autentice, persoana nu este imediat conștientă de asta. În realitate, e nevoie de câteva secunde până când ceva ce este, în teorie, perfect vizibil, să fie conștientizat.

Experimentul lui Hassin a implicat prezentarea unor probleme de aritmetică în mod inconștient. Întrebările erau de tipul „9-3-4=” și erau urmate de prezentarea unui număr perfect vizibil pe care participanții îl citeau cu voce tare. Numărul era fie răspunsul corect la problema de aritmetică, fie un alt număr care nu are nicio legătură cu acesta. Rezultatele arată că participanții au avut un timp de reacție semnificativ mai bună dacă numărul pe care trebuia să îl citească reprezenta răspunsul corect al problemei de aritmetică, decât dacă acesta era ales la întâmplare.

Acest lucru arată că ecuația a fost procesată și rezolvată în mintea lor, chiar dacă nu au fost conștienți de problemă. Prin urmare, ei au fost mai predispuși să citească numărul corect mai repede.

Rezultatele sugerează că mintea inconștientă are capacități mai sofisticate decât se credea. Spre deosebire de alte studii similare, acesta nu a testat reacția automată la un stimul, ci un răspuns concret la care se putea ajunge doar urmând regulile aritmeticii, lucru despre care se poate spune că necesită un anumit nivel de deliberare.

Autorii studiului spun că tehnica folosită „schimbă tot ce știm despre studiul inconștientului”, argumetând că „procesele inconștiente pot executa orice funcție de bază pe care o poate executa un proces conștient”.

Sursa: BBC

Ghidul brânzeturilor

Ghidul brânzeturilor – 11 feluri de brânză pe care trebuie să le guști o dată în viață

Brânzeturile sunt parte esențială a dietei persoanelor din întreaga lume. Versatile, volubile și gustoase, ele pot juca rolul unui excelent aperitiv și totodată, pot ține locul unei gustări pe care o poți servi după masă.
Obținută prin închegarea laptelui de vacă, oaie, capră, iac sau bivol, brânza aduce un aport semnificativ de calciu și grăsime necesare bunei funcționări a organismului. Cu toate că, de cele mai multe ori, ea se realizează cu ajutorul unui cheag regăsit în stomacul vitelor, există și anumite tipuri de brânză obținute prin aportul oțetului, lămâii sau cynarei, o plantă erbacee de proveniență mediteraneană.
Pentru un plus de savoare, brânzeturilor li se adaugă bacterii, plante sau mirodenii, iar diferitele soiuri existente pe piață sunt rezultatul combinării unor astfel de organisme unicelulare de natură vegetală sau mucegaiuri, precum și ale unor modalități de procesare distincte.
Clasificarea brânzeturilor
.
Brânzeturile pot fi clasificate în funcție de laptele folosit în obținerea lor, a consistenței, procesului de fabricație, conținutului de grăsimi sau întrebuințării în bucătărie.
În funcție de laptele folosit, avem brânză din lapte de vacă (Mozzarella, Parmezan, Provolone, Mascarpone, Brie, Leerammer, Gouda), brânză din lapte de oaie (Roquefort, Pecorino, Nasal), brânză din lapte de capră (Feta, Montrachet, Chevre, Caprino), brânză din lapte de bivoliță, iapă, cămilă sau iac.
În funcție de consistență, brânzeturile pot fi moi (Mascarpone, Urda), semi-tari (Brie, Roquefort, Emmenthaler) și tari (Parmezan, Pecorino Romano).
După procesul de obținere, întâlnim brânzeturi cu mucegai în exterior (Brie), brânzeturi cu mucegai în interior (Roquefort), brânzeturi frământate (Brânza de burduf), opărite (Mozzarella) și în saramură (Feta).
În funcție de conținutul în grăsime, brânza este slabă (Ricotta, Cottage), semigrasă (Mozzarella, Halloumi), grasă (Feta, Brie) și foarte grasă (Mascarpone).
Nu în ultimul rând, după modul în care te poți folosi în bucătărie de ele, brânzeturile pot fi de tip cheddar, adică ușor de topit și folosite, cu precădere, la gratinat. De cealaltă parte, cele de tip elvețian sunt caracterizate de un gust puternic și sunt ușor de feliat, pe când cele de tip parmezan sunt tari și numai bune de dat prin răzătoare. Brânza cu mucegai albastru este sfărâmicioasă, poate fi folosită în prepararea sosurilor și are o aromă puternică, iar cea de tip ricotta este ideală pentru deserturi, textura ei moale și gustul fin permițându-i să fie preparată în rețete dulci.
Cu un grad ridicat de popularitate în rândul gurmanzilor, cremele de brânză sunt tartinabile și ușor de inclus în orice preparat, iar brânzeturile de tip mozzarella ocupă locul fruntaș în topul preferințelor și sunt folosite pentru prepararea rețetelor de pizza.
Cu o asemenea varietate largă însă, decizia de a gusta cel puțin o dată un anumit soi de brânză se poate transforma într-o adevărată provocare. Tocmai de aceea, ne-am gândit să întocmim un top al celor mai interesante tipuri de brânzeturi și să te lăsăm să-ți alegi preferata.
.
1. Asagio
Este o brânză semi-tare, din lapte de vacă, apărută pe platoul provinciei Vicenza. Preparată inițial din lapte de oaie, localnicii îi păstrează încă numele vechi, pegorin, termen asociat cu italienescul pecora (oaie).
Există două varietăți ale acestui tip:
brânza proaspătă sau Asagio Presato, și brânza veche (maturată) sau Asagio d’Allevo. Cea dintâi are coaja albă, multe găuri la interior și amintește, la gust, de laptele de vacă.
Cea de-a doua are o culoare aurie, multe găuri mici, un gust ușor picant, care aduce a drojdie și fructe uscate.
 .
2. Brie
Este o brânză moale, acoperită cu mucegai alb, a cărei denumire provine de la provincia franceză Brie.
Cu o aromă fină de fructe, este numai bună pentru sosuri și fondue și merge extrem de bine cu legume și carne. Mare atenție în momentul achiziționării unui astfel de soi, deoarece dacă la atingere crusta de mucegai se crapă, înseamnă că aceasta este învechită. Mai mult, dacă are o coajă maronie și lipicioasă, ea a expirat.
 .
3. Camembert
Brânza fermentată, moale, grasă, preparată din lapte de vacă, camembert conține multe substanțe nutritive și este bogată în proteine și vitamine.
Ea se servește întotdeauna tăiată felii sau în triunghiuri și poate fi consumată în orice perioadă a anului alături de un Merlot, Pinot Noir sau Fetească Neagră.
 .
4. Cheddar
De proveniență englezească, acest soi se prepară cu ajutorul laptelui de vacă și are o textură uscată. Aroma ei amintește de gustul nucilor, iar culorile variază de la sidefiu și până la un galben intens, în funcție de sezon și de hrana asimilată de animale.
 .
5. Emmenthaler
Asociată cu brânzeturile tipic elvețiene, Emmenthaler este recunoscută pentru găurile de mărime semnificativă întîlnite pe suprafața sa.
Cu un gust dulceag și o aromă ușor picantă, sesizabilă abia la finalul degustării, ea este adesea gratinată sau folosită în prepararea fondue.
 .
6. Feta
Se prepară din lapte de capră sau oaie și este unul dintre alimentele ale căror reglementări europene sunt extrem de importante.
Pe teritoriul țărilor Uniunii se numește feta doar acea brânză care provine din centrul greciei sau din zona Lesbosului și care conține cel puțin 70% lapte.
Are gust cremos și poate fi combinată cu fructe.
 .
7. Gouda
Brânza Gouda se produce în Olanda, iar aroma ei variază în funcție de o mulțime de aspecte. De la un gust blând și cremos și până la unul puternic, extrem de intens, acest soi poate fi gratinat dacă este proaspăt sau utilizat pentru asezonarea salatelor dacă e puțin mai vechi.
.
8. Mascarpone
Este o brânză italiană extrem de grasă și cremoasă, cunoscută, mai ales, ca ingredient principal în prepararea prăjiturii Tiramisu. Are o culoare asemănătoare cu cea a fildeșului și o textură fină, ca de budincă.
Gustul ușor parfumat și dulceag îl transformă într-un adevărat regal.
 .
9. Mozzarella
Este brânza care se prepara, inițial, din lapte de bivoliță.
Albă, apoasă și elastică, Mozzarella se întinde în fire și este cel mai comun utilizată în rețetele de pizza.
Alte alimente care pot fi servite cu brânza italiană sunt prosciutto crudo, salatele de paste sau roșiile stropite cu ulei de măsline și preparate cu busuioc.
 .
10.Parmezan
Este o brânză tare, cu o consistență granuloasă, a cărei suprafață lucioasă are o culoare auriu-maronie.
Parmiggioano Reggiano este marcă înregistrată și reprezintă baza celor mai multe mâncăruri din paste.
.
11. Roquefort
Obținută din lapte de oaie și având în componență mucegai albastru, Roquefort se maturizează încet în peșterile ventilate natural, cu temperaturi constante atât iarna, cât și vara.
Pentru tăierea ei a fost inventat un cuțit numit la roquefortaise.
Se servește ca atare sau alături de nuci și miere.
 .

Planeta Paradis: O altfel de luptă

Pentru a-i împiedica, pe cât posibil, pe halani să-l urmeze, a fost nevoie să ascundă ambarcațiunea Zakalei și să șteargă urmele din preajmă. Vremea se anunța schimbătoare și cerul se aglomera cu nori. Dar nimic nu l-ar fi oprit pe Relu să se afunde în pădurea deasă, căutând orice semn de trecere recentă a unei ființe umane. Și avea să constate că nu era atât de greu, iar cunoștințele deprinse de la halani îi erau acum de mare folos. Ici și colo se vedeau urme de pași pe sol, vegetație tăiată ori ruptă, prin care Zakala și-a croit cale cu sabia sau corpul. Pentru ea era mai greu, fiind deschizătoare de drum, în timp ce pământeanul pierdea timp doar pentru a găsi indicii.

Curând a început să se audă răpăitul ploii, iar după o perioadă ea s-a făcut simțită. Relu o percepea rece în contact cu corpu-i încălzit de efort, iar frunzele mari și umede îl înfiorau la fiecare atingere. Uneori se oprea ascultând atent fiecare sunet și căutând să-și dea seama ce îl produce și de unde vine. Apoi pornea din nou, îmboldit și de răcoarea umedă ce-l cuprindea tot mai tare. Era obosit, însetat și flămând, dar nu-și permitea nici măcar să soarbă câteva picături de ploaie. Își spunea mereu în gând că dacă Zakala poate să reziste, nici el nu trebuie să rămână mai prejos.

De data asta, ploaia era mai de durată, parcă tocmai să îi stimuleze efortul, iar timpul își pierduse valoarea. O potecuță timidă se așternea în fața lui Relu, făcută probabil de animalele pădurii în drumul lor obișnuit, poate în căutare de ascunziș sau apă. Terenul începea să urce ușor și vegetația se rărea parcă tot mai mult, ușurând accesul. A urmat apoi un deal, în vârful căruia se putea vedea o stâncă acoperită de mușchi. Era o țintă care merita atenția pământeanului și un adăpost pentru câteva clipe de odihnă. Mai ales că, după ce s-a apropiat suficient, a putut zări o intrare înspre interiorul unei caverne.

Cu toate acestea Relu trebuia să fie atent, mai ales că și urmele Zakalei duceau într-acolo. Putea fi întâmpinat nu tocmai cordial, drept pentru care își pregăti sabia și înaintă precaut. Interiorul arăta ca o peșteră și se auzea susurul apei ce se scurgea într-un mic lac. I-a trebuit ceva vreme până i s-au obișnuit ochii cu întuneriul, după care a continuat inspecția pas cu pas. Curând a auzit niște mișcări neobișnuite, iar apoi a văzut de unde veneau. Într-un colț ședea rezemată, cu spatele de peretele stâncii, Zakala.

Mâna dreaptă îi era înțepenită pe sabie și avea convulsii de anvergură, în timp ce corpul plin de răni și de noroi îi tremura cuprins de friguri. Hainele îi erau sfâșiate, iar un pansament improvizat din ele dădea să cadă de pe brațul stâng. Bărbatul se apropie prudent și cu sabia întinsă spre fugară, atingând-o cu lama umedă și ascuțită. Nicio tresărire din partea ei, iar ochii, deși semideschiși, părea că nu văd nimic. Era evident că își pierduse cunoștința din cauza febrei și corpul ei ducea o bătălie cu boala. Atunci intră Relu în alertă și evaluă rapid măsurile care se impuneau.

Mai întâi aduse niște apă din lac și îi spălă trupul și rănile. Poate avea noroc și nu se vor infecta, deși cea de la mână arăta destul de urât. Apoi o înveli în hainele lui, ceva mai uscate de la temperatura trupului, și făcu un foc zdravăn în apropiere. În tot acest timp, Zakala delira, iar cele câteva cuvinte inteligibile îi erau adresate lui, și nu erau deloc prietenoase. Noroc că între timp ploaia încetase și Relu putu mai ușor să caute niște plante pentru ceai. Nu a găsit chiar ce intenționa, dar nici n-a venit cu mâna goală, ci cu câteva frunze folosite de halani pentru răni și răceală. Bine că plosca îi era din metal și putu astfel să fiarbă apa, laolaltă cu ierburile. O parte din ceai îl folosi pentru curățarea mai bună a rănilor și la pansarea mâinii, iar cealaltă se căzni să-l administreze pe cale internă Zakalei. Măcar era cald și îi potolea setea. Către seară, bolnava căzu într-un somn adânc, dar nici îngrijitorul ei nu mai rezistă mult timp.

A doua zi dimineață, lucrurile stăteau la fel, deși febra Reginei parcă nu mai era atât de mare. Relu se trezise periodic pentru a întreține focul și a fi atent la animalele care veneau să se adape. O căprioară pitică și neatentă, ivită spre ziua, căzu sub săgeata bărbatului, căci foamea era prea mare după atâta vreme și efort. Ieși o friptură delicioasă, din care ar fi fost bucuros să împartă cu Zakala, însă doar câteva picături de ceai reuși să i le strecoare printre buze. Chipul ei palid mai tresărea uneori, dar delirul trecuse și părea că doarme adânc ori era într-o comă ușoară. Bărbatul examină încă o dată rana și reîmprospătă pansamentul umezit în ceai. Nu prea mai avea material pentru alte fâșii, fiind aproape dezbrăcat. De aceea, crezu că era bine să se încălzeacă unul de la altul, luând-o pe Zakala în brațe și ascultându-i respirația. Era chiar plăcut și liniștitor.

Ultima poză cu Stan și Bran

De nerecunoscut! Stan Și Bran, în ultima lor fotografie împreună
În anul 1956, Laurel și Hardy realizau ultima lor ședință foto împreună. Vizibil îmbătrâniți, cei doi cu greu mai pot fi recunoscuți într-o fotografie postată pe pagina de Facebook Classic Hollywood Los Angeles Times. Un an mai târziu, în 1957, Oliver Hardy murea. Stanley Laurel s-a stins din viață 8 ani mai târziu, în 1965.
În perioada 1930-1950, celebrul cuplu comic a adus zâmbetul pe chipurile a milioane de telespectatori din întreaga lume, iar filmele lor au trecut proba timpului, bucurând generații întregi.
.
Sursa: newsletter

Eu zic să zâmbim împreună

BANCURILE SĂPTĂMÂNII

* Un tip se duce la biserică să se spovedească. Preotul îl întreabă:
– Ai făcut păcate?
– Da, părinte.
– Te lepezi de satana?
– M-aș lepăda, părinte, dar am doi copii cu ea.

* Pe o alee între blocuri, într-un cartier, o doamnă strigă:
– Madam Popescuuu!!!
La un geam își face apariția o doamnă.
– Da, dragă, ce vrei?
– Madam Popescu, soțul meu este cumva la dumneata?
– Nu, dragă!
– Madam Ionescuuu!!!, strigă atunci femeia.
Își face apariția o altă doamnă.
– Ce-i, dragă?
– Soțul meu este cumva la dumneata?
– Nu, dragă! Dar ce s-a întâmplat?
– Păi, ne-am certat un pic și a plecat furios. Am fugit după el și când l-am întrebat unde se duce, a răspuns: „La curve!”

* Fie ca viața ta să fie așa de frumoasă, îmbelșugată și interesantă cum o prezinți pe Facebook!

* Un copil se uita la un popă care bătea niște șipci într-un gard.
– Ce vrei, fiule?
– Vreau să știu ce spune un popă când își dă cu ciocanul peste degete.

* La CIT (Caracal Institute of Technology), cercetătorii au construit un perpetuum mobile pe care nu pot să-l pornească!

* Mesajul unui bărbat din Birmingham către prietenul lui din Sheffield:
„Sătul de faptul că aproape în fiecare zi intra în casa mea câte un hoț, am smuls firele sistemului de alarmă din perete și am reziliat contractul de parteneriat cu rețeaua de observare civilă unde eram membru. În cele patru colțuri ale curții casei mele am pus câte un steag pakistanez, iar în mijlocul curții un steag mare, negru, ISIL.
Acum poliția Yorkshire, Agenția Națională de Securitate, Scotland Yard, MI-5, MI-6, CIA și toate celelalte servicii de informații europene au trimis oameni ca să țină sub observație casa mea 24x7x365.
Copiii mei merg în fiecare zi la școală și soția mea la cumpărături sau în excursie cu escortă. Suntem urmăriți și supravegheați permanent din drumul din față și din spate. Nimeni nu are curajul să mă(ne) acosteze. Nu m-am simțit niciodată atât de în siguranță.”

* Vând karte de gramatik. Eu meam faqt treab-a cu ia.

* Un inspector de la Criminalistică dă prin stație:
– Comandante, am ajuns la locul faptei.
– Și… care este situația?
– O femeie și-a înjunghiat soțul cu 12 lovituri de cuțit, l-a împușcat în cap, apoi l-a decapitat și i-a ars trupul.
– Și care a fost explicația ei pentru această crimă oribilă?
– Spune că soțul a intrat încălțat în timp ce ea spăla parchetul.
– Ați reușit să o arestați?
– Așteptăm să se usuce parchetul…

* Ion și Vasile discutau:
– Băi, Vasile. Știi cumva cât poate să trăiască un om fără creier?
– Nu știu. Tu câți ani ai?

* Ea avea 18 și el 30. Erau singuri. Ea știa că în acel moment el va trebui să o facă. El se apleacă asupra ei, ea a început să tremure toată.
– Mi-e frică!, a spus ea.
– Să nu-ți fie!, a zis el.
Apoi i-a extras dintele.

* La examen, profesorul îl întreabă pe Bulă:
– Nu ne cunoaștem de undeva?
– Da, domn’ profesor. La examen, anul trecut. Atunci am picat.
– Da, ai dreptate. Dar anul acesta o să meargă mai bine. Care era prima întrebare care v-am pus-o anul trecut?
– Ați întrebat: „Nu ne cunoaștem de undeva?”

* Mama către fiică, înainte de examen:
– Azi, la Bac, să citești cu atenție subiectele, că doar ai învățat, și să le rezolvi pe rând: partea întâi, partea a doua și partea a treia. Apoi, îți rămâne timp să zâmbești și la camera de filmat din clasă, că așa e frumos.
Mama către fiică, după examen:
– Cum a fost?
Fata:
– Am făcut cum mi-ai spus. Am citit cu atenție. La primul subiect nu am știut ce să scriu, la al doilea nu am știut, iar la al treilea nu am știut. Dar în timpul rămas am zâmbit la cameră.