Haiku

Să spun cine sunt?

De unde-aș putea să știu!?

Numai de la voi…

Cu garnitură de umor

BANCURILE SĂPTĂMÂNII

* Stewardesa:
– De ce strigați? De ce sunteți nervoși? Ok, v-a scuturat de câteva ori… Un gol de aer obișnuit. O zonă cu turbulențe… Se mai întâmplă… Gata, gata, ne liniștim. Totul e bine? V-ați calmat? Ok, merg să liniștesc și pasagerii!

* Dialog într-un autobuz:
– Mă scuzați, mi-ați ocupat locul.
– Locul? Și puteți demonstra?
– Pot. Sub dumneavoastră este o înghețată…

* Se întâlnește Bulă cu bunicul său în pușcărie.
– Ce faci, bunicule? De ce ești aici?
– Păi am pescuit fără permis…
– Și cât ți-au dat?
– 25 de ani.
– Nu se poate, ai mai făcut tu ceva…
– Păi am pescuit cu dinamită.
– Și? Ce ai prins?
– Ei… trei știuci așa… de vreo 30 cm, doi șalăi de 50 cm și vreo patru scafandri așa, mai mititei…

* – Unii pescuiesc fiindcă le place acest sport, alții din plictiseală, eu din cauza nervilor. Și dv.?
– Eu vreau să prind pește.

* Pe o trecere de pietoni, o persoană este lovită de o mașină. Șoferul iese repede și, aplecându-se asupra victimei, zise:
– Aveți noroc, eu sunt medic.
– Dar dumneata nu ai, eu sunt avocat, îi răspunde victima.

* Nu-mi place deloc de prietenul ăsta nou al tău, este un pierde-vară, de la depărtare părea prost, când s-a apropiat de mine m-am convins, unde l-ai cunoscut?
– Nu-i adevărat, tăticule, e un băiat deștept și îmi face atâta bine! În plus m-a vindecat de boala aia care o aveam în fiecare lună…

* Soțul vine seara acasă și o găsește pe soacră-sa tolănită în fotoliul lui.
– Bună seara… zice el
– Bună seara… răspunde ea.
– Ia stai!… zice el, după ce aude gemete ciudate în dormitor. Aia nu-i cumva nevastă-mea?
– Probabil…
– Și ce dracu face acolo?! Nu cumva și-o trage cu altul în propriul nostru pat conjugal?!
– Nu știu…
– Cum nu știi??!, explodează soțul, și de nervi o apucă pe soacră de păr și o târăște în baie, băgând-o cu capul în cada cu apă.
– Ce faci, nenorocitule?, zbieră soacra, între două scăldări. Vrei să mă îneci?!
– Ce să-ți fac?, îi răspunde el, afundând-o și mai abitir. Nu-mi ziceai tu să nu ies din cuvântul lui fiică-ta?
– Așa, și?!, bolborosește soacra disperată.
– Păi ia auzi cum strigă de dincolo: „Bag-o mai adânc!!!…”

* Am văzut la televizor că „Vremea va fi închisă”. Cred că DNA exagerează…

* – Prin ce se deosebește dragostea de sex?
– Dragostea îi alege pe cei demni, sexul – pe cei disponibili!

* O broască fără carapace este fără locuință sau dezbrăcată?
Răspuns: În primul rând e moartă.Pe urmă depinde de orientarea sexuală…

* O blondă drăguță intră în farmacie și întreabă:
– Aveți prezervative foarte mari de vânzare?
– Desigur că avem, vreți să cumpărați?
– Nu, dar vă supărați dacă am să aștept aici până intră cineva să cumpere?

* Puradelu’ îl întreabă pe Bulibașa ce este democrația:
– Atunci când cheltuim ajutorul social în două zile și apoi mergem și luăm ce-i al altuia, aia e democrația.
– Și ăla nu zice nimic?
– Ba da, dar aia e rasism.

* I: – Cum recunoști un iepuraș cu aripi?
R: – Are un vultur în spate.

* O femeie a vrut să-i facă soțului ei testul suprem. Tânăra i-a scris o scrisoare în care i-a spus că s-a săturat de el și că l-a părăsit, a lăsat-o la vedere, apoi s-a ascuns sub patul din dormitor. Bărbatul a ajuns acasă, a citit scrisoarea, a scris ceva, apoi a început să cânte și să danseze. Și-a luat telefonul și a sunat pe cineva.
„Bună, iubito, tocmai îmi schimb hainele și vin la tine. Cât despre proasta cealaltă, s-a prins în sfârșit că îmi băteam joc de ea și a plecat. Am făcut o greșeală imensă când m-am însurat cu ea. Îmi doresc să te fi întâlnit mai devreme. Ne vedem în curând, iubito!”, a spus soțul femeii, apoi a părăsit camera.
Plângând, femeia a ieșit din ascunzătoare și a citit ce i-a scris soțul ei: „Ți se vedeau picioarele, idioato. Mă duc după pâine”.

Ultima poezie a lui Vadim Tudor

Vadim  Tudor i-a făcut o poezie lui Iohannis: Sceptrul lui Mihai Viteazul / E la neamțul second-hand…

Corneliu Vadim Tudor, fost senator, europarlamentar și multiplu candidat la președenția României, a scris o poezie pentru președintele ales, Klaus Iohannis.

Tocmai această poziție a politicianului ne-a determinat să o publicăm în rândurile de mai jos, Vadim Tudor fiind unul dintre cei mai longevivi reprezentanți ai politicii naționale românești.

CĂPȘUNĂ VODĂ

E un munte de slănină
Și-are-o față ca de sodă
Toți românii se închină:
Iată-l pe Căpșună Vodă!

Îl votară căpșunarii
Risipiți în patru zări
Ne-au cam dat cu flit, hoinarii:
Votul marii răzbunări!

Ei au pedepsit o țară
Ce-n pustiu i-a alungat
Pentru pîinea lor amară
Ne-au dat un handicapat.

Strașnică mobilizare
Pe Facebook și Internet!
Hai la țară de vînzare
Are banner și-n closet!

A vîndut copii, turbatul
Plîng familii după ei
Na rinichiul, ia ficatul
Inima? 5.000 de lei!

N-am crezut că ne va bate
Dumnezeu așa de rău:
Ne-a arătat că se poate
După Chior – un Mutălău.

E mutant, n-are charismă
Zici că-i zombi împăiat
Berlinul ne-a tras o cizmă
Fiindcă prea des l-am trădat.

Rechinul IV se-nfiripă
La Dunăre și-n Carpați
Șmecherul n-are echipă
Doar niște băsiști mascați.

Iese Dosia la bătaie
Trei piftii-s la gușa ei
Sar în curul gol, din baie
Pleșu și cu alți lachei.

Doi bețivi își cer răsplata
Buldogul și Orban L.
Numai sapa și lopata
Mai vindecă PNL.

La fasole cu ciolannis
Stau la coadă interlopi –
La Putere tot golanii-s
Ați votat și-ați dat în gropi.

Ați vrut să scăpați de Chiorul
Dar, de fapt, voi l-ați salvat
Vă înjură tot poporul
Mai bine v-ați fi-mpușcat.

Hai, veniți acum acasă
Luați-vă țara-napoi!
Ah, ce farsă dureroasă
Și ce baie de noroi!

Iar e-n lanțuri țara asta
Ticăie bomba cu ceas
Ne-a lovit, din nou, năpasta
După un tătar – un sas.

Plîngi pînă îți crapă buza
Tu, nefericit norod:
Pe tronul lui Vodă Cuza
Stă Căpșună Voevod!

Sceptrul lui Mihai Viteazul
E la neamțul second-hand
Exilul belește prazul
Ce rușine! Ce mai brand!

Biată Țară Românească
Ești la capăt de destin…
Adolf Hitler să trăiască
Și nepotul lui cretin!

Sursa: e-mail

P.S.- Și eu care speram că Tribunul a adormit sau s-a vindecat.

Planeta Paradis: Anunțul

Trei zile și trei nopți au trecut de la plecarea Reginei pe munte, iar ronii au început să intre la bănuieli văzând că nu mai dă niciun semn de viață. La ultima adunare a comandanților s-au pus multe întrebări și s-au cerut răspunsuri concretizate prin măsuri eficiente. L-au adus pe Bogdănel în careu, pentru un interogatoriu dur. Băiatul nu știa nimic și se părea că pierduse legătura cu capii celor două tabere, iar asta era un lucru grav pentru orgolioșii invadatori.

Se vorbea de o conspirație în care Regina lor era prizonieră sau chiar ucisă. Dacă li se pregătea un atac prin surprindere pentru a-i elimina pe toți? Altfel Zakala nu i-ar fi abandonat, lăsându-i atâta timp fără explicații și îndrumări. Se impuneau acțiuni imediate pentru a contracara orice uneltire posibilă și găsirea divinei lor conducătoare. Prima dintre ele era alegerea unui comandant unic, un Țamor temporar, care să găsească și să organizeze operațiunea de căutare. Țamorul – un bărbat în vârstă și înțelept – hotărî imediat ca familia lui Bogdănel să fie sechestrată în casă până la aflarea adevărului. De asemenea și ceilalți halani care se aflau pe podiș au fost închiși în grajdul cavanelor și păziți sub amenințare.

Tânărul pământean, neavând nicio veste demnă de a liniști spiritele încinse, era bun doar de ostatic. Astfel că Țamorul crezu de cuviință să alcătuiască o echipă de căutători curajoși, care să-l cuprindă și pe Bogdănel. Ghidați de acesta, vor urca pe munte și vor ajunge în tabăra halanilor pentru a o vedea pe Regină. În cazul unui atac sau dacă Zakala pățise ceva, primul care va muri era băiatul.

Au pornit de dimineață, 20 de luptători bine înarmați și conduși de Țamor, împărțiți în patru bărci greoaie. Drumul se anunța lung și periculos, dar decisiv pentru soarta prizonierilor. Dacă cei plecați nu dădeau niciun semn timp de două zile, Gavrilă, Carmen, Florica și halanii aveau să fie executați pe loc și apoi toată armata ronilor va porni la exterminarea semenilor de pe munte.

Vâslașii se osteneau din greu înfruntând curentul apei, în timp ce Bogdănel, păzit îndeaproape de o namilă cu pușcă, se ruga ca totul să fie bine acolo sus și temerile tuturor să se risipească. Miza era prea mare și ar fi păcat ca totul să se sfârșească tocmai când se părea că norocul le surâse. Și totuși, în sufletul lui, semne neliniștitoare îl măcinau și îl făceau să admită că ceva grav se întâmplase, altfel ar fi primit vești de la Relu.

Așa cum au prevăzut, au ajuns la trecerea peste canion chiar înainte de asfințit. N-au apucat, însă, să pună piciorul pe pod, când o săgeată îi avertiză că nu-s bine primiți. Ronii au trecut pe loc la imobilizarea și înconjurarea lui Bogdănel, făcând vizibil pericolul de a-l ucide în caz de pericol.

……………………………………………………………………..

Situația nu era mai calmă nici pe podiș, mai ales a doua zi, când așteptarea devenea tot mai greu de suportat. Comandanții priveau cu înțeles spre prizonieri, sfătuindu-se despre modul în care-i vor executa și apoi vor trece la cucerirea muntelui. Cel mai rapid și potrivit li se părea decapitarea, iar pentru asta unii își ascuțeau deja săbiile. În noaptea premergătoare pedepsei nu a dormit nimeni, fiecare zgomot făcându-i să tresară. Razele soarelui au adus o lumină dureroasă pentru osândiți, mai ales când au fost scoși din adăposturi. Primii care trebuiau să moară erau pământenii, și mulți dintre războinici și-ar fi dorit onoarea de a-i suprima. Dar comandanții cei mai influenți au avut prioritate.

Săbiile scoase din teci sclipeau în bătaia soarelui tot mai puternic, în timp ce Florica nu voia să-i dea drumul din brațe lui Carmen, iar Gavrilă cerea să fie primul care moare, pentru a nu fi martorul tragediei. Niciunul din ei nu plângea și poate că tocmai de aceea au putut vedea cei dintâi niște puncte la orizont. Fata a fost cea care a arătat cu mâna înspre petele care se măreau, transformându-se în trei zifari. De îndată, toate privirile le urmăreau cu sufletul la gură, iar când au ajuns deasupra lor, au deslușit și călăreții. Erau Zakala, Relu și Bogdănel. Exact la timp…

Ronii, pământenii și halanii au izbucnit cu toții în urale, precipitându-se să facă loc cât mai aproape pentru aterizare. Carmen s-a desprins din brațele Floricăi și a fugit să-și întâmpine tatăl. Florica și Gavrilă alergau înaintea fiului lor, în timp ce războinicii se închinau Reginei mult așteptate. Chiar și halanii râdeau și dădeau extaziați din mâini. Cu pași mici și calculați, cu chipul luminos și imperturbabil, cu gesturi scurte și expresive, Zakala se apropie de popor și îi vorbi:

– Voi cei care ați fost mereu alături de mine, care v-ați pus viețile în pericol și ați crezut în judecata mea, în soarta pe care v-am pregătit-o, în luptele pe care le-am purtat împreună și pe care le vom mai avea… Voi, neamul meu de viteji, mai aveți încredere în Regina voastră, Zakala? Îmi sunteți la fel de credincioși, gata să-mi urmați poruncile, oricare ar fi acestea?

Un DA puternic izbucni imediat din piepturile ronilor. Zakala le mulțumi cu un zâmbet și continuă:

– Iată ce am hotărât, pentru binele neamului nostru și al acestei planete: de astăzi nu vă veți închina doar mie, ci și noului Rege. Este venit de departe și are sânge de zeu, ca mine. A fost scris să ne întâlnim și să trăim împreună, alături de cele două seminții înrudite prin luptă: ronii și halanii. El mi-a salvat viața de mai multe ori, iar eu îi ofer încrederea și inima. Acesta este Regele vostru și Marele Șef al prietenilor noștri, Relu. Am zis și așa rămâne!

Epigrama care mușcă (CLXIX)

CĂSĂTORIE DOAR LA BINE

.

Unii, dintr-o căsnicie,

Vor doar lunile de miere,

Dar din multă hulpăvie,

Rămân la urmă cu fiere.

De ce se sărută oamenii?

Cel mai simplu răspuns ar fi acela că oamenii se sărută deoarece se simt bine când fac asta. Însă pentru cei cu adevărat curioși, astfel de răspunsuri nu vor fi niciodată suficiente. Din categoria acestor curioși fac parte și filematologii, oameni de știință care studiază anatomia și evoluția istorică a sărutului.

Cel mai simplu răspuns ar fi acela că oamenii se sărută deoarece se simt bine când fac asta. Însă pentru cei cu adevărat curioși, astfel de răspunsuri nu vor fi niciodată suficiente. Din categoria acestor curioși fac parte și filematologii, oamenii de știință care studiază anatomia și evoluția istorică a sărutului.

Până acum, acești oameni de știință nu au explicat exact care sunt originile sărutului, însă au câteva teorii legate de acest subiect, constatând totodată modul în care suntem afectați fizic de de sărut.

Una dintre marile întrebări pe care și le-au pus oamenii de știință este dacă sărutul reprezintă un comportament învățat sau instinctual. Unii specialiști susțin că este vorba despre un comportament învățat ce datează din vremea strămoșilor noștri primitivi. Este posibil ca atunci mamele să fi mestecat mâncarea bebelușilor și să le-o fi transferat acestora direct de la ele din gură. Chiar după ce copiii dezvoltau dinți și puteau mesteca, este posibil ca mamele să fi continuat să își apropie buzele de obrajii copiilor pentru a-i alina.

Această teorie conform căreia este mai curând un comportament învățat este susținută de faptul că nu toți oamenii se sărută. Anumite triburi, susțin antropologii, nu au acest obicei. Mai exact, se pare că 10% din populația Globului nu obișnuiește a se săruta.

Pe de altă parte, există alți oameni de știință care nu împărtășesc acest punct de vedere. Ei consideră că sărutul este un instinct, ca urmare a faptului că și unele animale se sărută între ele. În timp ce majoritatea animalelor își freacă nasurile unele de altele ca gest de afecțiune, altele preferă să își apropie buzele unele de altele.

De exemplu, maimuțele bonobo găsesc o multitudine de scuze pentru a face schimb de salivă între ele. Se folosesc de acest obicei pentru a se împăca după certuri, pentru a se alina unele pe altele, pentru a crea legături sociale și uneori fac asta chiar fără a avea un motiv anume (așa cum facem și noi).

Astăzi, cea mai largă acceptată teorie referitoare la sărut este aceea că oamenii se folosesc de acest gest pentru a „mirosi” calitățile partenerilor. Atunci când fețele a doi indivizi sunt apropiate, feromonii lor „comunică” făcând schimb de informații biologice legate de posibilitatea celor doi parteneri de a avea urmași sănătoși. De exemplu, femeile preferă în mod inconștient bărbații care au un miros ce indică faptul că aceștia au gene din sistemul imunitar diferite de ale lor. Astfel, ele au șansele de a da naștere unor urmași cu un sistem imunitar mai puternic și cu mai multe șanse de supraviețuire.

Revenind la răspunsul simplu de mai sus, și acesta poate fi argumentat prin faptul că buzele și limba conțin terminații nervoase care în timpul sărutului ajută la intensificarea sentimentelor.

Sursa: Little Misteries

O vizită la Săpânța

Sâmbătă am avut plăcerea unei excursii în doi, grație prietenei din Satu Mare, Crina Pop, o pasionată de călătorii și șofat. Astfel că eu n-am avut altceva de făcut decât să iau loc pe scaunul din dreapta și să mă încred în calitățile sale de conducător auto. Traseul ales de comun acord a fost Seini – Săpânța, cale de 60 de km, prin locuri maramureșene și sătmărene. Primul loc care ne-a atras atenția mai mult a fost localitatea Huta Certeze, unde am fost martori de pe margine la o cununie civilă fastuoasă și am admirat una din cele mai impresionante vile oșenești.

 

Unul dintre nănași ne-a invitat să gustăm din pălinca galbenă de prună, dar am fost nevoiți să refuzăm (cu regret din partea mea).

 

Am purces mai departe cu intenția de a vedea renumita păstrăvărie din Săpânța. Din păcate, restaurantul de acolo era rezervat pentru altă nuntă, iar noi, flămânzi fiind, am căutat un loc potrivit servirii unui prânz corespunzător zonei. Adică să conțină un păstrăv proaspăt și o băutură tare, precum oamenii din zonă. Aceste doleanțe s-au împlinit în restaurantul „La Ciubăru”, unde pălinca era de 56°, rece și cu efect imediat de voie bună

A urmat o vizită la cea mai înaltă mănăstire de lemn din lume, după cum menționează și Cartea Recordurilor, adică Mănăstirea Peri, din aceeași localitate plină de turiști români și străini. Recunosc că pozele făcute de noi nu sunt dintre cele mai reușite și de aceea apelez la câteva poze preluate de pe Google.

 

La întoarcerea spre Seini, am zăbovit câteva clipe la „Roata lui Mitică”, un alt restaurant cu păstrăvărie, care însă ducea lipsă de apă din cauza secetei prelungite. Din păcate, toate fotografiile originale pe care le-am postat la început nu au corespuns și au dispărut a doua zi. Regret că nu-s atât de priceput în această tehnologie și sper ca data viitoare, într-o altă excursie, să elimin acest inconvenient.

Pentru cei dispuși să zâmbească

BANCURILE SĂPTĂMÂNII

* Un tătic la farmacie:
– Mai dați-mi, vă rog, un sirop de tuse!
– Dar parcă ați mai cumpărat unul, acum o jumătate de oră!
– Da, e adevărat, dar pentru ca băiatul nostru să ia o linguriță de sirop, trebuie să beau eu și soția, bunicul, două mătuși, pisica, ba chiar și câțiva vecini…

* Dinții către limbă:
– Dacă te presăm mai tare te putem tăia!
– O singură înjurătură dacă rostesc, zburați toți!

* L-am sunat pe șeful meu:
– Șefu, astăzi nu vin la muncă.
– Știu.
– De unde naiba știi?
– Știu, pentru că te-am dat afară acum două săptămâni, mama ta de bețivan împuțit!

* M-am dus la morgă să identific cadavrul soției mele.
– Ești sigur că e ea?, m-a întrebat polițistul.
– Da, i-am răspuns. E rece și nu vorbește cu mine, ce vrei mai mult de atât?

* O bătrână, pe la 65 de ani, își dă seama că a trecut prin toate în viața ei. Așa că se decide să își pună capăt vieții.
Îl sună pe doctorul ei pentru a-l întreba care este cel mai bun loc în care se poate împușca pentru a muri din prima încercare, iar acesta îi răspunde că la doi centimetri sub sânul stâng este cea mai bună opțiune.
Așa că bătrâna s-a împușcat în genunchi.

* Te-ai distrat ieri cu noua ta prietenă?
– Nu prea. În momentul culminant, a început să-mi curgă sânge din nas.
– Tensiunea?
– Nu, soțul din deplasare.

* Dorind să facem o schimbare, eu și nevastă-mea ne-am „jucat” aseară în dormitor de-a „doctorul și asistenta”.
N-a mers totul chiar cum ar fi trebuit.
Mai ales după ce-am diagnosticat-o ca fiind obeză…

* Doi bătrânei, discutând:
– Auzi, tu în pat mai faci ceva?
– Da. Mă piș.

* O blondă la vulcanizare:
– Cum ai reușit să spargi pneul în halul ăsta?, întreabă muncitorul din atelier.
– Am călcat pe o sticlă!
– N-ai văzut-o?
– Nu, tâmpitul dracu’ o avea în buzunar!

* – Ce faci, măi… de ce modifici nota din carnet?
– Păi, doamna profesoară, nu dvs. mi-ați zis adineaori să fac tot posibilul ca s-o corectez?

* Baba Azara avea un obicei tare ciudat: în fiecare dimineață ieșea la ușă și striga, să audă vecinii, „Lăudat fie Domnul!”, după care, foarte mulțumită de sine, închidea ușa și își vedea de treabă. Scos din sărite, după mai multe discuții pe teme religioase, văzând că nu are nicio șansă să convingă baba să o lase mai moale, un ateu s-a gândit să-i facă o farsă, sperând că o va potoli. Astfel, s-a dus omul la cumpărături și a luat o mulțime de alimente, pe care le-a împachetat frumos. A doua zi dimineață, a pus coșul cu bunătăți la ușa babei, știind că aceasta va ieși să urle, ca de obicei. După ce scoate capul pe ușă, înainte să strige, a observat coșul, pe care l-a examinat imediat. Bucuroasă din cale-afară, ia baba coșul și apoi strigă: „Lăudat fie Domnul pentru că mi-a dat aceste bunătăți!” Ateul, așteptând acest moment, deschide ușa și-i spune, pe un ton superior, babei:
– Ha! Nu a fost Domnul, eu am fost cel care ți-am cumpărat astea!
Baba, părând să-l ignore pe ateu, nu stă mult pe gânduri și strigă din nou:
– Lăudat fie Domnul pentru toate aceste bunătăți… și pentru că l-a făcut pe ateu să plătească pentru ele!

* Azi mi-a picat netul și a trebuit să petrec ceva timp cu familia mea. Par oameni de treabă…

Epigrama care mușcă (CLXVIII)

MITA PENTRU SĂNĂTATE VA FI IMPOZITATĂ

E culmea tupeului

(Dacă nu cumva-i o șagă):

Cei din fruntea statului

Pretind o parte din șpagă.

Coca-Cola, Secretele celei mai populare băuturi din lume

Coca-Cola este una din cele mai populare băuturi din lume. Puțini știu însă câteva din secretele companiei care o produce. Publicația Hufflington Post a prezentat câteva informații mai puțin cunoscute despre compania Coca-Cola. Iată mai jos o scurtă listă.

1. 94% dintre populația lumii știe ce este Coca-Cola și chiar îi recunoaște logo-ul. Este al doilea cuvânt cunoscut în lume, după „Okay”.
2. John Pemberton, inventatorul acestei băuturi, a creat-o în timp ce încerca să găsească un leac pentru soldații dependenți de morfină.
3. Oamenii consumă aproximativ 10.450 de produse Coca-Cola în fiecare secundă.
4. Astfel, americanii consumă aproximativ 4,5 kg de zahăr anual, de persoană, numai din produsele Coca- Cola.
5. Fiecare produs Coca-Cola este testat de 450 de ori înainte de a fi lansat pe piață.
6. Bărbații care consumă zilnic mai mult de 946 ml de Cola riscă să nu mai poată avea copii.
7. Cola poate dizolva anumite alimente nedigerabile, care au rămas în stomac, susține un studiu publicat în ianuarie de Universitatea din Atena.
8. Veniturile companiei s-au ridicat în 2012 la 48 de miliarde de dolari, situând-o la un nivel comparativ cu al economiilor unor țări, precum Slovenia și Costa Rica.

Sursa: huffingtonpost.com