Codul bunei neveste

Calendarul „Lumea Ilustrată” era un almanah românesc plin de informații și sfaturi interesante, iar într-o ediție din anul 1934 a fost publicat „Codul bunei neveste”, doldora cu povețe adunate de la femei căsătorite, lecții despre viața de cuplu învățate pe propria piele, menite să facă mariajul trainic și bărbatul fericit.

În timp ce unele sfaturi venite din partea doamnelor căsătorite care au colaborat în 1934 la realizarea „Codului bunei neveste” sunt astăzi demodate și reprezentantele organizațiilor feministe ar putea să se facă foc și pară la citirea lor, unele îndrumări își păstrează și azi valabilitatea, dincolo de maniera umoristică în care sunt redate. Iată câteva reguli de care nevasta trebuia să țină cont în 1934 ca să se asigure că bărbatului îi va sta gândul la familie și nu va fi tentat de alte distracții:

1. Panseul „Îți vede rochia dar nu și sufletul”, anunța câteva sfaturi referitoare la modul în care o bună nevastă trebuia să se îngrijească de felul în care se prezenta în fața soțului: „Îmbracă-te, pe cât posibil, în fiecare zi altfel. Chiar dacă garderoba ta nu e bogată, pune-ți măcar mai des alt guler, altă panglică, alt cordon sau altă fundă”. „Nu purta în casă ceea ce ți se pare că-ți stă rău când ieși în oraș”. „Dacă-ți dai cu vreo cremă pe obraz și nas, să nu te vadă decât oglinda”. „Mai toți bărbații au o aversiune de neînvins împotriva ciorapilor care nu sunt bine întinși pe picior”. „Nu făcea gargară în fața lui!” „Încă de dimineață, la cafeaua cu lapte, să te prezinți bine, îngrijită, simțită. Bărbații au oroare de femeile nepieptănate”.

2. La capitolul „Vorba multă, sărăcia omului”, nevestele erau sfătuite să-și țină în frâu pofta de a vorbi mult și fără sens: „Nu-i vorbi niciodată de pasta de dinți și de ras… sau, în orice caz, abia după prima ceașcă de cafea”. „Nu-ți turbura niciodată soțul când se rade. Pentru bărbați rasul, îmbrăcatul și celelalte analoage, constituie un act sacru, în decursul căreia nu-i place să pălăvrăgești. Chiar și bărbații cei mai joviali sunt dimineața refractari vorbei”. „Nu-l turbura când își citește gazeta”. „Deprinde-te să-l asculți, când îți vorbește ceva, chiar dacă nu te interesează”. „Nu-l sâcăi prea mult cu întrebări, fiindcă ori îți va vorbi el singur, ori nu vrea să vorbească”. „Cum i-ai prins obiceiurile și dorințele sale favorite, îndeplinește-i-le, dar fără lux de vorbe”. „Nu vorbi prea mult și amănunțit de prietenii săi, dar nici să ascunzi existența lor”.

3. Pentru că repetiția este mama învățăturii, editorii almanahului au găsit de cuviință să scrie cu majuscule, de trei ori la rând, îndemnul „ÎNVAȚĂ SĂ GĂTEȘTI! ÎNVAȚĂ SĂ GĂTEȘTI! ÎNVAȚĂ SĂ GĂTEȘTI!”, îndrumare urmată de alte câteva perle de înțelepciune adunate de la soții cu experiență: „Nu găti numai pentru „el”… ci pentru „voi””. Nu-l desgusta de mâncărurile lui favorite”. „Nu-i îngădui să se desguste de mâncărurile tale favorite”.

4. Bineînțeles, o bună nevastă era responsabilă de instaurarea unei atmosfere relaxate și vesele în familie, după cum anunța capitolul „Buna ta dispoziție e recrearea lui”. „Nu-l sâcăi prea mult! Improvizează distracții în casă, mai ales atunci când voi sunteți singurii voștri musafiri. Nu costă mai nimic și sunt întotdeauna prilej de clipe fericite în căsnicie”. „Fii întotdeauna cu douăzeci și cinci la sută mai veselă decât ai motive să fii și arată-te și față de el așa de dispusă cum obișnuiești să fii în societate”. „Învață-te să te schimbi. El îți va fi infinit recunoscător dacă va găsi la tine mereu ceva nou”. „Dă-i, cel puțin o dată pe săptămână, impresia că e burlac. Lasă-l să iasă singur și nu-l întreba unde se duce. După aceeea, el îți va povesti singur”. „Dacă are vreo pasiune inofensivă, fie că e filatelist, fie că joacă tenis, sau are mania de a „prinde” la radio diferite posturi, nu i-o lua în deșert; dimpotrivă, cântă-i în strună. Cel mai practic e să ai și tu o pasiune: aceasta animă convorbirea”. „În diferitele conflicte, nu-ți umili niciodată bărbatul, amintindu-i „Ce-ai dat” sau „sacrificat” pentru dânsul”. „Nu-i face niciodată scandal când îți spovedește o greșeală. Nu obții cu aceasta decât ca să nu-ți mai povestească cea următoare”. „Nu te indispune când găsește câte un merit altei femei. Mai bine însemneaz-o pentru tine. De obicei, e privitor la ceva ce-ți lipsește ție”. „Fii cât mai rar bolnavă!”

5. Sfaturile privitoare la viața sentimentală erau precedate de avertismentul „Prudență în consumul de desmierdări”, iar îndrumările din acest capitol probabil că le oferă o temă de gândire și femeilor măritate din ziua de azi: „Nu-l întreba dacă te iubește”. „Să nu vezi într’însul pe „bărbatul cel rău”, când ești supărată”. „Pentru orice bărbat adevărat, slujba deține locul dintâi… iubirea e secundară”. „Pentru orice femeie adevărată, iubirea e locul dintâi… slujba (sau profesiunea) e secundară. În momentele grele, să te gândești întotdeauna la aceasta!” „Nu intra în noua familie cu surle și fanfare”. „Nu-ți îngriji bărbatul astfel ca el s’o observe. Scutește-l de miile tale poveți”. „Nu prea îi place să-l îndrumeze altcineva”. „Nu dărui bărbatului tău cravate!”

6. Sub deviza „Tratament inteligent este jumătate îmblânzire”, doamnele erau sfătuite cum să-și țină bărbații în frâu oferindu-le impresia că ei sunt șefii: „Când bărbatul tău și-a și pus pălăria și pardesiul și e gata de plecare, nu-l mai opri cu socoteli, ca și cum s’ar fi întors acum acasă”. „Vorbește-i rar de bani. Numai faptul că trebuie să căștige bani îi umple destul capul, așa că nu vrea să i se mai pomenească despre ei”. „Dacă vrei să obții ceva, apelează la mândria sau vanitatea sa. Vei recolta aproape întotdeauna succes”. „Îngăduie bărbatului tău să aibă măcar odată altă părere asupra unor chestiuni ce ți se par fundamentale. Nu trebuie numaidecât să vezi într’aceasta un conflict casnic ireparabil”. „Nu-l sili să aibă legături strânse cu familiile pe care le frecventezi tu”.

Sursa: e-mail