DIETA VIEŢII (XVII)

* ANASONUL – Are proprietăţi asemănătoare cu cele ale mărarului şi se foloseşte ca ceai împotriva balonărilor şi a  tusei.
* ARPAGICUL – Este sănătos pentru rinichi şi pentru glande, iar în combinaţie cu uleiul de măsline se foloseşte cu succes împotriva afecţiunilor grave ale aparatului respirator.
* BUSUIOCUL – Este un stimulator uşor al nervilor şi o plantă cu mare putere de condimentare.
* CHIMENUL – Are însuşiri asemănătoare cu ale anasonului, la fel şi ceaiul de chimen. În salate este bine să fie folosit sub formă de pulbere.
* HREANUL – Însuşirile sale sunt identice cu ale ridichii, dar efectul său este mult mai puternic. Se poate consuma ca atare sau sub forma unui suc obţinut ca şi cel de ridiche.
* MĂGHERANUL ŞI CIMBRUL – Sunt plante aromate, ce curăţă bine sângele şi stimulează activitatea glandelor. Se potrivesc la orice fel de salate.
* MĂRARUL – Împiedică balonările şi stimulează digestia. Se folosesc frunzele subţiri, care se pot usca. În stare proaspătă, este bogat în vitamină C.
* MENTA – Este utilizată mai mult ca ceai, dar lăstarii tineri se pot folosi şi sub formă de condiment.
* TARHONUL – Este foarte sănătos şi se poate păstra şi uscat.
* MUŞTARUL – Atât frunzele, cât şi seminţele de muştar sunt întrebuinţate ca medicament şi condiment. Seminţele se macină, iar din pulberea obţinută se recomandă să se ia zilnic câte o linguriţă.
* PĂTRUNJELUL – Este una din cele mai bune şi mai complexe plante, atât din punct de vedere al conţinutului vitaminic, cât şi al proprietăţilor de aromatizare.
* PELINUL – Cu toate că ceaiul de pelin are un gust amar, este un bun stimulator al veziculei biliare, stomacului şi intestinelor. În cantităţi foarte mici, pelinul poate fi întrebuinţat ca adaos la regimul de crudităţi, dar numai când se foloseşte mixerul.
* RIDICHEA – Se foloseşte ca salată sau ca adaos la salate. Are o mare putere de fluidificare a mucozităţilor respiratorii şi se recomandă pentru topirea calculilor biliari, împotriva reumatismului şi afecţiunilor hepatice. Din ridiche, curăţată şi tăiată în feliuţe subţiri, amestecată cu miere şi lăsată câteva ore, se obţine un suc care, luat câte o lingură de trei, patru ori pe zi, are efecte benefice.
* ROINIŢA – Se întrebuinţează sub formă de ceai, fiind recomandată în tratamentele afecţiunilor nervoase, renale şi glandulare.
* ROSMARINUL – Are proprietăţi asemănătoare cu ale usturoiului, este foarte sănătos şi chiar sub formă de ceai, dar trebuie folosit cu economie.
* SALVIA – Este o plantă medicinală cu multiple efecte terapeutice. Se foloseşte mai mult sub formă de ceai, dar în cantităţi mici poate fi adăugată şi în alte preparate.
* ŢELINA – De la această plantă se folosesc frunzele, care se pot usca pentru iarnă, şi rădăcina în diverse combinaţii.

CAPITOLUL VI

EXERCIŢIILE FIZICE

În condiţiile în care atmosfera poluată se face tot mai simţită cu întregul ei cortegi de neajunsuri, iar sedentarismul tinde să se impună, să nu uităm că mişcarea înseamnă menţinerea, la parametri optimi, a stării de sănătate. Plimbarea, mersul pe jos şi alergarea sunt armele cu care ne apărăm de stres, obezitate şi de multe altele.

În orice condiţii, dimineaţa sau seara, când atmosfera este mai curată, mersul pe jos nu poate fi decât reconfortant, la orice vârstă. Cei tineri şi sănătoşi vor constata singuri starea de bine instaurată după parcurgerea, în pas alergător, a unui traseu în parc sau în mijlocul naturii. Alergarea se poate combina cu exerciţii fizice uşoare, cu mişcări ample.

Exerciţiile fizice sunt recomandate anemicilor, obezilor, celor care suferă de gută, constipaţie sau astenie. Efortul fizic intensifică oxigenarea sângelui, stimulează apetitul şi contribuie la creşterea energiei organismului. O dată cu creşterea rezistenţei fizice se poate trece la mersul vioi sau la alergarea în pantă, la parcurgerea în ritm alert a unei distanţe mai mari sau la plimbări îndelungate.

Pentru cei mai în vârstă, o plimbare în mijlocul naturii, combinată cu exerciţii uşoare de respiraţie, nu poate avea decât un efect benefic asupra organismului. La orice vârstă, Mama Natură ne primeşte cu braţele deschise, ne calmează şi ne reconfortează. Exerciţiile trebuie făcute zilnic, pentru a permite ciclurilor corpului să se desfăşoare normal, inima fiind astfel exersată regulat. Oxigenul proaspăt din sânge va ajunge, datorită exerciţiilor, în zone ale corpului care altfel nu sunt irigate.

Inima este un muşchi care, ca şi alţi muşchi, trebuie exersat, în caz contrar existând riscul de a se atrofia. Sunt necesare minimum 20 de minute de plimbare alertă pe zi. Se recomandă gimnastica aerobică, înotul, tenisul, săritul cu coarda, mersul pe bicicletă, alergarea uşoară. Joggingul nu trebuie făcut pe asfalt, pentru că lezează structura osoasă.

Exerciţiile se practică dimineaţa, când aerul este proaspăt, ca şi corpul dumneavoastră. Exerciţiile regulate duc la scăderea pulsului inimii la 70-80 bătăi/minut, iar în stare de repaos, la 50-60 bătăi/minut. Se face o economie de milioane de bătăi pe an, deci se ajunge la creşterea duratei vieţii.

Aerul curat şi soarele sunt şi ele foarte importante. Soarele ajută la detoxifierea organismului prin deschiderea porilor. Nu se recomandă soluţiile de bronzat şi cremele. Este mult mai bine să vă creaţi singuri (prin alimentaţie) toleranţa la soare. Cremele inhibă şi activitatea glandelor secretoare de uleiuri.

după Daniel Menrath

4 thoughts on “DIETA VIEŢII (XVII)

  1. Dieta vietii, articole de mare valore, daca am nevoie de sfaturi pentru sanatate gasesc la tine sfaturi utile,indrumari necesare,iti multumesc .Iti doresc mult succes in continuare!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s